19.6 C
București
duminică, 25 iulie 2021 - 6:53

Dilema Europei în disputa mondială a inovației: Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România – inexistentă

spot_img

Oportunitățile din anii următori vor fi în industria alimentară, manufacturi și transporturi urbane

eit2

Singura șansă a Uniunii Europene de a ține pasul cu SUA și Asia din punct de vedere economic este să promoveze inovația și antreprenoriatul în industrie și servicii. Aceasta a fost principala concluzie a Forumului anual al Institutului European pentru Inovare și Tehnologie (EIT), care a avut loc la Budapesta, în perioada 5-7 mai.

Premisele sunt tot mai evidente, în ultimii ani, și pot fi observate de oricine: telefoanele inteligente pe care le cumpără europenii sunt acum aproape exclusiv branduri asiatice sau americane, marile platforme de social media și de vânzări online sunt americane. Pe de altă parte, Europa nu mai poate concura cu succes pe plan mondial în industriile tradiționale, în care forța de muncă are o pondere majoră, având în vedere costurile disproporționate, care fac din Asia sau Africa destinații preferate pentru investițiile în producție. În plus, prin inovație se ating și alte obiective majore – protecția mediului, îmbunătățirea calității vieții și folosirea eficientă și rațională a resurselor naturale.

EIT a fost creat în 2008, ca organism independent al Uniunii Europene, cu scopul de a aduce împreună părțile componente ale ”triunghiului cunoașterii” – firmele, sistemul de educație și laboratoarele de cercetare. Forma concretă de agregare o reprezintă Comunitățile de Cunoaștere și Inovare – KIC (Knowlwdge and Innovation Communities).

KIC-urile sunt consorții care cuprind universități, laboratoare de cercetare și companii. În 2010, au fost lansate primele trei KIC-uri: Climate-KIC – în domeniul estompării și adaptării la schimbările climatice, EIT ICT Labs – în domeniul tehnologiei informației și comunicării, KIC InnoEnergy – în domeniul energiei sustenabile. Din 2014, mai funcționează alte două structuri: EIT Health – sănătate și îmbătrânire activă și EIT Raw Materials – în domeniul materiilor prime – explorare, extracție, procesare, reciclare și înlocuire.

Până în 2018, este programată punerea în funcțiune a altor trei KIC-uri: EIT Food – cu obiectivul de a aduce sustenabilitate în industria alimentară, pe tot lanțul de producție, EIT Manufacturing – cu obiectivul de a crește competitivitatea industriei de manufacturi și EIT Urban Mobility – cu obiectivul de aduce soluții sustenabile pentru mobilitatea urbană.

Din punctul de vedere al organizării, sistemul funcționează astfel: prin decizia politică a statelor membre, s-a hotărât ca Budapesta să găzduiască sediul central al acestui organism și se decid și domeniile pentru care trebuie formate KIC-uri.

Odată ce s-a decis domeniul, urmează ca board-ul de conducere al EIT să selecteze, în urma unui concurs de oferte, care este consorțiul câștigător pentru formarea KIC-ului. EIT este parte a Programului Horizon 2020, este susținut de bugetul UE, dar un criteriu important de selecție este și angajamentul financiar al părților din consorții, alături de resursele de cercetare, idei și business-plan. Acestea dezvoltă programe de instruire și educație, proiecte inovative și incubatoare de business, pot genera afaceri și locuri de muncă, totul cu scopul de a ușura drumul de la idee la piață. Obiectivul este ca aceste KIC-uri să se auto-susțină financiar peste câțiva ani.

Fiecare din aceste KIC-uri funcționează în mai multe ”centre de co-locație”, în statele UE.

Din punctul de vedere al României, implicarea este aproape de zero. Pe harta EIT, România nu apare cu nicio co-locație.

kics

Ultima sesiune a evenimentului Innoveit 2015 a constat în dialogul anual dintre EIT și reprezentanții statelor membre ale UE. România nu a fost reprezentată. Printre cei peste 600 de participanți de la Budapesta, s-a aflat o reprezentantă a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, care este partener al Biroului Regional Climate-KIC din Ungaria.

În cazul următoarelor două KIC-uri care vor fi înființate, criteriile de selecție vor fi publicate în trimestrul al patrulea din 2015, iar lansarea cererii de oferte – la începutul anului 2016. Potrivit manualului publicat, EIT permite ca fiecare consorțiu să cuprindă maximum 50 de entități, deci este destul loc pentru cercetătorii și antreprenorii din România.

Universitățile, companiile și laboratoarele din România ar trebui să facă primul pas prin asocierea cu entități complementare din Uniunea Europeană în vederea acceptării și înscrierii dosarului.

Într-un interviu pentru Sursa Zilei, Martin Kern, directorul general al EIT, a explicat această situație prin câțiva factori: plecarea în masă a cercetătorilor din România (brain-drain), lipsa de notorietate a proiectelor EIT, lipsa de forță și experiență a universităților din România în competiția cu universitățile din Occident. Pentru a se integra în astfel de proiecte, România ar trebui să încurajeze aducerea fondurilor europene în zonele eligibile pentru KIC-uri.

eit

Corinne Vigreux, co-fondator al producătorului de software TomTom, a rezumat situația Europei astfel: smartphone-urile sunt cele mai mari generatoare de venituri, iar cei mai mari producători sunt din afara Europei – Apple, Samsung, LG, Huawei, HTC etc. În 2009, cei mai mari producători erau finlandezii de la Nokia, iar în 2013 divizia de telefoane mobile era în colaps și a fost vândută către gigantul american Microsoft. Acesta este un exemplu elocvent pentru rapiditatea schimbărilor din industriile inovative.

vigreux

Compania olandeză TomTom produce software pentru sisteme de navigare, fiind singura companie europeană de produse high-tech care a pătruns pe piața mondială în ultimii 15 ani, unde concurează doar cu firme din Asia și SUA.

”Dacă nu ești la masă, ești în meniu. Avem nevoie de inovații mari, radicale. Europa trebuie să fie la masă”, a spus Corinne Vigreux.

Pentru rezolvarea acestor probleme, este nevoie de finanțarea investițiilor, reducerea birocrației și de de-stigmatizarea eșecului în afaceri. Din punctul de vedere al patentelor de invenții înregistrate, Europa stă încă bine, însă puține dintre aceste idei ajung pe piață sub formă de produse ale companiilor europene. Tocmai de aceea, KIC-urile au ca sarcină integrarea acțiunilor de la idee la vânzarea produsului final.

Peter Olesen, președintele Consiliului de Conducere al EIT, a afirmat că, în următorii doi ani, prioritatea este crearea unei rețele capilare de KIC-uri în toată Europa. Astfel, România ar putea primi un ajutor nesperat pentru a face progrese. În mod neoficial, se vorbește de necesitatea ca și autoritățile publice să garanteze financiar pentru implicarea unor entități în aceste KIC-uri, iar miniștrii de la București se tem să-și pună semnătura pe astfel de proiecte pe termen lung.

Comisia Europeană a redus recent bugetul EIT pentru următorii ani cu 13% – adică o tăiere cu 350 de milioane de euro pentru următorii cinci ani. Exact această evoluție face cu atât mai necesară transformarea KIC-urilor în centre de profit. O variantă luată în calcul este transformarea KIC-urilor în modele de parteneriate public-privat, cu fonduri de la Banca Europeană de Investiții sau de la Fondul European de Investiții.

EIT a premiat la Budapesta cele mai inovative proiecte dezvoltate în interiorul KIC-urilor sau cu ajutorul EIT.

Compania deneză Nordic Power Converters a câștigat premiul pentru antreprenoriat, printr-un proiect de dezvoltare a unor convertoare electrice necesare în fabricarea corpurilor de iluminat. Premiul EIT pentru schimbare a fost câștigat de Govinda Upadhyay, cercetător din Elveția, pentru un proiect prin care le facilitează comunităților sărace și izolate să-și creeze propriile rețele de curent electric și corpuri de iluminat. Premiul EIT pentru Inovare a fost câștigat de compania spaniolă Eolos Floating Lidar Solutions, care a inventat un sistem eficient de măsurare a curenților la altitudine, necesar pentru dezvoltatorii de centrale eoliene.

eit awards

V.B.