În timp ce procurorul general Augustin Lazăr ține cu dinții de scaun invocând „distorsionarea adevărului” în procedura de revocare a sa, din motive de management defectuos, se constată că realitatea nu este tocmai distorsionată așa cum susține șeful Ministerului Public.
Un exemplu elocvent care i se poate oferi procurorului general pentru a-i demonstra că realitatea din teren este gravă, spre deosebire de ceea ce crede sau susține el, îl constituie activitatea dezastruoasă de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1. În timp ce Augustin Lazăr se războiește în schimburi de replici cu ministrul justiției, Tudorel Toader, și, între acestea, mai semnează câte o declarație de intenție cu parteneri externi, sistemul judidicar-penal pe care îl administrează este în continuare plin de probleme funcționale.
Fără a generaliza, putem da un exemplu elocvent descoperit într-o investigație pornită de la o situație concretă, înregistrată la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1. Nu situația de la care am pornit este importantă, ci chiar ce am descoperit – probleme grave de funcționare a activității unității, constatate, de altfel, de toate organele de control abilitate.
În octombrie 2015, o echipă a Inspecției Judiciare descindea la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 (PJS 1) pentru a verifica dosarele penale netrimise în judecată, în perioada 2014-2015, după intervenirea prescripției din mai multe cauze, inclusiv, dar și cel mai grav, subiective, care țin de slaba pregătire a procurorilor, dar și de managementul defectuos al prim-procurorului Alin Cozma.
În urma controlului, inspectorii au descoperit 161 de dosare netrimise instanței prin împlinirea termenului de prescripție. Printre cauzele obiective identificate se află fluctuația de personal care a dus la redistribuirea succesivă a dosarelor, sustragerea de la urmărirea penală a învinuiților, declinări, disjungeri, dar și durata mare a realizării expertizelor.
Cauzele subiective, foarte importante pentru a înțelege situația alarmantă de la PJS 1, sunt următoarele: efectuarea necorespunzătoare a supravegherii cercetării penale cauzată și de lipsa de experiență a procurorilor, greșita aplicare a dispozițiilor legale, constând în ignorarea unor acte de procedură care ar fi putut întrerupe cursul prescripției, după care ar fi putut începe să curgă un nou termen. Potrivit Inspecției Judiciare, principala cauză a intervenirii prescripției răspunderii penale este „lăsarea în nelucrare a dosarelor de către organele de cercetare ale poliției, din cauza lipsei unei supravegheri efective din partea procurorilor”.
Măsuri…
Inspectorii judiciari au descoperit și două dosare în care „procurorii au aplicat greșit dispozițiile art 155 din Codul penal referitoare la modul de calcul al termenului de prescripție, în sensul în care nu au fost avute în vedere cauzele care întrerupeau cursul prescripției ți conduceau la curgerea unui nou termen”.
Inspecția Judiciară a propus patru măsuri, însușite de Secția de procurori a CSM, prin Hotărârea nr 591/24.11.2015:
- Identificarea și monitorizarea permanentă de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a dosarelor în care, raportat la data săvârșirii faptei, se apropie termenul de prescripție.
- Exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective și eficiente a cercetării efectuate de organele de poliției, în cauzele în care se apropie împlinirea termenului de prescripție, urmată de măsuri în caz de nerespectare a acestora.
- Efectuarea urmăririi penale de către procurori într-un termen rezonabil.
- Efectuarea unor controale operativ-curente lipsite de formalism, bazate pe o analiză obiectivă a cauzelor care au condus la întârzieri în soluționarea dosarelorți materializarea lor în informări cuprinzând mpsurile luate și propunerile în vederea evitării situațiilor în care răspunderea penală se prescrie ca urmare a lăsării în nelucrare a dosarelor.
… neaplicate
Am încercat să aflăm dacă toate aceste măsuri dispuse, în urma constatării unei situații grave de activitate, au fost respectate, astfel că am adresat o solicitare, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de itneres public, Parchetului Judecătoriei Sector 1, condus de Alin Cozma. Răspunsul a venit foarte repede, dar în total dispreț față de orice principiu de comunicare publică și față de legislația în vigoare, inclusiv Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din românia şi mass-media, elaborat de CSM.
Sursa Zilei a cerut conducerii PJS1 să ne prezinte situația dosarelor în care a intervenit termenul de prescripție, adică exact tematica controlului efectuat de Inspecția Judiciară. Practic, am vrut să aflăm dacă recomandările și măsurile dispuse de Inspecția Judiciară au fost respectate. Parchetul ne-a răspuns sec după doar două zile că nu deține „astfel de date statistice într-o formă centralizată și prin urmare ele nu pot fi furnizate”. PJS1 consideră că solicitarea noastră „excede dispozițiilor Legii 544/2001, întrucât presupune elaborarea unor rapoarte neprevăzute de dispozițiilr legale pe baza cărora își desfășoară activitatea unitățile de parchet”.
Victima unui viol, expusă public
Parchetul Sectorului 1 nu este la primul scandal. În 2013, purtătorul de cuvânt de atunci al unității, procurorul Mihaela Beldie, la DNA acum, a susținut o conferință de presă, în care a dezvăluit identitatea unei jurnaliste (la acea dată reporter la Europa FM), care fusese violată, în plină stradă, în zona Dorobanți, din Capitală.
Declarația procurorului este prezentată, în aceeași zi, integral, pe Realitatea TV, în jurnalul de la ora 16.00, astfel încât – în ciuda tuturor efoturilor și a cererii exprese de a i se oferi protecție – victima este expusă public.
Tânăra a făcut o plângere împotriva procurorului Beldie și a conducerii PJ 1, mai exact a prim-procurorului Alin Cozma, astfel încât, pe 19 septembrie 2013, inspectorii Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au descins la Parchet, aplicând o amendă și recomandând „întocmirea unui document din care să reiasă efectuarea unor instructaje purtătorilor de cuvânt cu privire la protecţia datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate, în relaţia cu mass-media”.
Raluca Dan
Andi Topală