luni, 19 octombrie 2020 - 19:25

Dezastru în cazul unui cutremur major în București. Ce a constatat Curtea de Conturi

Iohannis: Autoritățile au și greșit, dar nu e haos

Președintele Klaus Iohannis a admis, luni seara, în cadrul unei conferințe de presă, că autoritățile centrale au luat măsuri bune, dar au făcut și...

Noile restricții pentru București intră în vigoare în această noapte. Care sunt acestea

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului București s-a întrunit luni în şedinţă, pentru a constata rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 din...

Stare de asediu în capitala Europei. Belgia a pierdut controlul asupra pandemiei

Belgia introduce de luni, ora 23.59, starea de asediu, care cuprinde inclusiv o interdicție de deplasare pe timpul nopții. Belgia pierde controlul asupra celui...

Eurostat: România a înregistrat în august cea mai mare creștere din UE în construcții

Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 12,4%, în luna august 2020 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, acesta fiind...

Inspectorii Curții de Conturi consideră că în ritmul actual de consolidare a imobilelor, programul va fi finalizat în 154 de ani

cutremur

Curtea de Conturi a făcut auditul la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București (UATMB) în cursul anului 2014, verificările vizând toate achizițiile și dotările, dar și măsurile luate până la 31 decembrie 2013. Până la acea dată, în București doar 16 imobile din calasa I risc seismic au fost finalizate. Adică un procent de 8,4% din totalul clădirilor de acest fel din Capitală.

Ritmul de realizare a consolidării imobilelor este extrem de lent. În consecință, în condiițile menținerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani

Raport Curtea Conturi

Inspectorii mai spun că lucrările de consolidare s-au desfășurat pe o perioadă foarte lungă de timp, iar firmele care au executat lucrările nu au asigurat o bună organizare a activităților de șantier.Iar sumele decontate acestor firme nu au fost deloc mici, plus că au fost majorate tot timpul.

Nici oamenii nu sunt mulțumiți de aceste lucrări de consolidare, pentru că ratele lunare de restituit sunt de valoare mare, fiind dificil de susținut de proprietari.

O altă nerealizare pe care o stabilește Curtea de Conturi este legată de campaniile de informare a populației. Astfel, inspectorii spun că aceste campanii nu și-au atins scopul, pentru că oamenii nu conștientizează adevăratul pericol atâta timp cât măsurile luate de autorități nu inspiră încredere, pentru că nu sunt concrete.

În cazul unui dezastru, UATMB are la dispoziție o aplicație care ar trebui să conțină toate datele necesare – un fel de bază de date cu numere de telefon, adrese, instituții. Numai că aplicația, GIS, nu este completă, deși are câțiva ani de când a fost implementată. curtea de conturi spune că doar 40 la sută din informațiile necesare sunt prezente, lipsind unele referitoare la rețelele tehnico-edilitare, numere poștale din zonele nou construite, deținători de utilități, primării de sector și altele.

Din cauza nepopulării bazelor de date cu toate informațiile necesare funcționării optime a aplicației GIS, nu se poate realiza analiza și evaluarea riscurilor în caz de dezastre (cutremur major în municipiul București), nu sunt evidențiate pe hărți pericolele cunoscute și potențialele surse de dezastru, pentru a permite luarea unor decizii corecte și la timp și elaborarea unor planuri mai eficiente.

Raport Curtea de Conturi

O altă problemă nerezolvată de autorități este legată de Inspectoratul pentru situații de Urgență, ma exact de finanțarea și dotarea acestuia. inspectorii au constatat că finanțarea ISU este atipică, pentru că bugetul de stat este degrevat de cheltuielile materiale și de capital efectuate pentru dotarea inspectoratului, în detrimentul bugetelor locale. În loc ca o cotă parte din PIB sau din bugetele locale/municipale să fie alocate exclusiv pentru sitații de urgență, dezastre, ISU nu funcționează în subordinea Consiliului general al primăriei, așadar nu i se poate aloca din bugetul local fondul necesar achizițiilor pentru baza materială necesară.

Primăria Capitalei a luat o măsură – vrea să creeze un corp de voluntari, dar, primul pas a fost să comande un studiu de fezabilitate, așadar proiectul mai așteaptă.

În cazul unui dezastru, inspectorii spun că și dacă se primesc ajutoare interne sau internaționale, pentru sinistrați, autoritățile nu știu care sunt procedurile pentru gestionarea lor.

Marilena Nedelcu

De marți, masca va fi obligatorie în București, în toate spațiile

Premierul Ludovic Orban a anunțat duminică seară că masca va deveni obligatorie în toate spațiile publice deschise și închise din București, după ședința de...

Orban despre candidatul penal al PNL de la Olt: Nu încalcă criteriile de integritate ale partidului

Premierul Ludovic Orban a venit cu precizări privind o parte din candidații PNL la alegerile parlamentare care au probleme cu legea, putând fi considerați...

Salvați Copiii România: Peste un sfert dintre elevi nu are acces la educația online

Peste un sfert dintre copii nu au acces la educația online, arată un studiu realizat de Salvați Copiii România. 28% dintre copii și 43%...

Microbiolog: încărcătura virală transmisă de coronavirus a scăzut

Un microbiolog italian a descoperit că tot mai multe persoane asimptomatice necontagioase au o încărcătură virală ce poate fi detectată doar dacă este amplificat...

Monica Anisie: Inspectoratul școlar va propune închiderea școlilor din București

Propunerea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va fi de suspendare a cursurilor faţă în faţă pentru 14...