Depresia de iarnă poate fi învinsă

Alegerile parlamentare și stresul din ultimele zile, temperaturile scăzute, căderile abundente de zăpadă, drumurile blocate de nămeți, relatările obsesive ale posturilor de televiziune despre masa românului de sărbători, boli de sezon și situații dramatice cauzate de ger, induc, la nivelul întregii societăți, o stare masivă de disconfort, pe care cetățenii, și așa tulburați de instabilitatea economică, socială și politică, o resimt din greu.

„Amurg de iarnă, sumbru, de metal”

Specialiștii de la CNN Health au pus în evidență o legătură clară între fenomenele meteorologice specifice anotimpurilor și starea de sănătate psihică a oamenilor. S-a constatat că în anotimpul rece, foarte multe persoane sunt predispuse către melancolie și autovictimizare, iar această stare de apatie survine faptului că zilele sunt mai scurte, lumina captată de organism este mai scăzută, corpul uman consumă resurse energetice mai mari pentru a contracara temperaturile scăzute, perspectivele de viitor par mai întunecate. Cerul e plumburiu. Dealtfel, mai sensibili decât oamenii obișnuiți, poeții, au descris, de-a lungul vremii, foarte plastic aceste stări. Bacovia spune: „Amurg de iarnă, sumbru, de metal,/ Câmpia albă – un imens rotund -/ Vâslind, un corb încet vine din fund,/ Tăind orizontul, diametral.” Denumită „tulburare afectivă de sezon”, această stare de sănătate, care este întâlnită la aproape un sfert din populație, poate fi identificată datorită unor simptome vizibile. Unii oameni au o tendință sporită de somnolență și simt o oboseală accentuată pe tot parcursul zilei, în timp ce noaptea prezintă insomnii sau au un somn agitat, plin de coșmaruri, neodihnitor. Se trezesc mult mai obosiți decât au fost seara, nu au chef de nimic și sunt triști, aparent fără vreun motiv anume.

La frig, unii devin violenți

Față de pacienții diagnosticați cu depresie, cei care suferă de pe urma iernii și a temperaturilor scăzute, pot prezenta stări de agitație și iritabilitate crescute, de furie și devin violente instantaneu. Un alt simptom al aceleași tulburări afective este acela de supraalimentare. Pacienții sunt tentați să mănânce mai mult și majoritatea chiar iau în greutate în această perioadă. Există de asemenea o tendință  crescută a organismului de a consuma carbohidrați, întrucât aceștia stimulează eliberarea de serotonină, supranumită hormonul fericirii. Capacitățile de concentrare, de memorare și învățare sunt și ele mai scăzute la persoanele ce prezintă sensibilitate psihică pe timpul sezonului hibernal. Unii uită pur și simplu evenimente importante, nume de persoane din propriul anturaj sau chiar drumul spre casă, în situații grave. Nevoia de comunicare este mai scăzută, ca și aceea de socializare și în general oamenii preferă singurătatea.

Să combatem „The Winter Blues”!

Există câteva sfaturi, pe care psihologii americani le dau împotriva a ceea ce ei numesc „The Winter Blues” – tristețe de iarnă. Important este să conștientizăm că această stare este una temporară și este la latitudinea noastră să o schimbăm.

-Încercați să gândiți pozitiv sau să vă înconjurați de oameni care fac acest lucru.

-De mare importanță sunt călătoriile în zone pitorești.

-E bine să întreprindeți acțiuni de voluntariat. În acest sens, există persoane care în această perioadă merg în sate uitate de lume să-i ajute pe bătrâni sau se deplasează la adăposturi pentru animale, ca să le ducă hrană și să ajute la deszăpezire.

-Perioada este propice pentru a face ordine în casă printre lucruri și a te debarasa de tot ceea ce consideri că îți este nefolositor. Astfel de acțiuni sunt similare unei eliberări.

-Încercați să vă autosugestionați în fiecare dimineață, odată cu răsăritul soarelui, că totul este bine, iar ziua este prima dintr-un șir de zile bune ce vor urma. Totul ține de autocontrol, iar efectele nu se vor lăsa așteptate.

 Răzvan Mateescu

NICIUN COMENTARIU