Denunțătorii ar putea scăpa de pedepse în dosarul Microsoft. VEZI Cine a „turnat” la DNA

Inculpații care au „turnat” în fața procurorilor au devenit martori

DNA_sigla 1_SZ

Pe lista celor care au devenit din inculpați, martori, în dosarul DNA privind achizițiile de la Microsoft pentru ministere se regăsesc Eugen Bejinariu (fost secretar general al guvernului), Doru Boștină (avocat, inculpat în dosarul lui Gruia Stoica), Claudiu Florică (personajul cheie în legăturile pe care le aveau miniștrii acuzați), Dragoș Stan (administrator SCOP Computers) dar și Irina Socol (președinte SIVECO, arestată în alt dosar, de evaziune fiscală).

Deputatul PSD Eugen Bejinariu, subordonat direct al fostului premier Adrian Năstase, a contribuit la ancheta DNA dând vina mai ales pe predecesorul său la SGG, Şerban Mihăilescu.

Avocatul Doru Boştină nu doar că a explicat relaţiile dintre şefii de corporaţii şi miniştrii PSD şi PDL din mai multe guvernări, ci a şi oferit dovezi pentru comisioanele plătite chiar prin firma sa de avocatură. Acesta a contribuit şi la conturarea rolului lui Dorin Cocoş în afacerea Microsoft, după ce acesta fusese denunţat şi de Claudiu Florică.

Informaţiile Sursa Zilei arată că declaraţiile din arest ale preşedintelui SIVECO, Irina Socol, au completat tabloul conturat de DNA în privinţa modului în care s-au derulat contractele pentru informatizarea României.

Irina Socol este arestată preventiv, de aproape o lună de zile, după ce procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au dovedit că externaliza şi spăla banii companiei prin firmele unor ţigani din Sinteşti, contra unor comisioane. Banii se reîntorceau la Irina Socol, dar procurorii care o anchetează pentru evaziune nu au identificat mai departe traseul acestor sume.

Procurorul DNA care instrumentează cazul Microsoft-Fujitsu-EADS i-a convins pe mai mulţi dintre cei vizaţi de anchetă să ofere declaraţii cuprinzătoare cu privire la modul în care s-au încheiat şi adiţionat contractele de peste 1 miliard de euro ale statului român pentru servicii de IT şi de securitate naţională. Dealtfel, referatul trimis Parlamentului pentru a obţine aviz pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri nu face nicio referire la probele materiale din dosar, fie că vorbim de circuite financiare din bănci străine şi offshore-uri, fie că vorbim de interceptarea comunicaţiilor stocate în serverele Fujitsu.

O altă investigaţie a FBI, pornită după un denunţ făcut în 2009 de un fost angajat din România, ar putea contribui la rotunjirea dosarului, însă până în acest moment DNA nu a primit un rezultat oficial al acestei investigaţii pentru care au fost „puşi la dispoziţia” Departamentului de Stat american 5 foşti manageri Microsoft din România.

În schimb, ancheta DNA a „beneficiat” de „sinceritatea” câtorva dintre personajele cheie din caz.

Personal nu am fost implicat în nici un fel în procesul de negociere sau pregătire a documentaţiei referitoare la procedura de achiziţie.

În mod concret pot să declar că în săptămâna următoare numirii mele în funcţie s-a prezentat la mine la birou domnul Nica şi m-a informat că anterior numirii mele fuseseră demarate procedurile de achiziţionare a unor licenţe Microsoft şi se luase hotărârea că respectivul contract să fie semnat la SGG. Probabil pentru a fi mai convingător, la două trei zile a revenit la mine la birou, împreună cu predecesorul meu în funcţie, domnul Şerban Mihăilescu care a confirmat cele anterior spuse de Nica.

Cred că domnul Şerban Mihăilescu mi-a spus că din partea SGG s-a ocupat  domnul secretar de stat Ion Moraru, desemnat de mine  prin dispoziţie verbală, întrucât şi înainte de numirea mea se ocupase de această problemă împreună cu domnul Teodorescu şi alte persoane din cadrul SGG despre care nu avea cunoştinţă.

Referat DNA

Pe lângă cel supranunit „arhitectul sistemului de şpăgi” şi prim director al Fujitsu Siemens România, Claudiu Florică, mai multe nume sonore din IT i-au urmat exemplul şi au colaborat cu procurorul DNA care instrumentează acest caz: Dragoş Stan (fost director general Net Consulting şi acţionar în offshore-ul care a împărţit şpăgile guvernamentale) și Dragoş Nicolaescu (fost director Fujitsu România, după Claudiu Florică, însărcinat cu înfiinţarea unor offshore-uri).

Avocatul Doru Boştină, bănuit la început de un conflict de interese (care a reprezentat atât interesele Fujitsu cât şi pe cele ale Ministerului Comunicațiilor, condus la acea vreme de Dan Nica) este acuzat că a cărat câteva milioane de euro prin intermediul firmei sale de avocatură, în acest dosar.

Dosarul Microsoft a pornit de la o investigaţie internă a companiei Fujitsu, din 2010, iar concluziile acesteia au fost sesizate nu doar Guvernului României, ci şi Parchetului din Viena, la sfârşitul anului trecut dosarul plecând în instanţa din Austria.

Autorii şpăgilor au fost cei trei acţionari ai offshore-ului Profinet Aktiengesellschaft (Dragoş Stan, Dinu Pescariu şi Thomas Heintschel). Şi rolul fiecăruia este explicat în referat chiar prin declaraţia dată de unul dintre ei, Dragoș Stan:

Mai întâi am înfiinţat societatea Profinet Aktiengesselschaft (domiciliu fiscal în Liechtenstein) în care eram asociaţi eu, Dinu Pescariu şi Thomas Heinschel, societate care urma să primească în baza unui contract de Asistenţă Tehnică şi Consultanţă (negociat cu conducerea FSC Austria şi aprobat de FSC Austria şi FSC Germania) sumele de bani de la Fujitsu Siemens Austria, care la rândul ei primea sumele de bani de la Guvernul României. Dinu Pescariu a fost cooptat în Profinet la sugestia lui Khalil, omul prin care se păstra legătura cu Nicolae Dumitru (…) probabil pentru a garanta plata sumelor de bani către aceştia, iar Thomas Heinstchel a fost cooptat ca urmare a bunelor relaţii pe care le avea în lumea bancherilor din Elveţia, cât şi cu Fujitsu Austria.

Fac precizarea că eram la curent cu acţiunile lui Claudiu Florică prin care acesta convenise cu Dinu Pescariu şi Nicolae Dumitru şi Khalil plata unor sume de bani pentru influenţa exercitată asupra funcţionarilor publici.

Referatul DNA

Claudiu Florică, primul director Fujistu România, este şi primul care a dus în discuţie „şpaga la sacoşă”, atât de greu de dovedit, dată fostului soţ al Elenei Udrea – omul de afaceri Dorin Cocoş. Tot el este, însă, și cel mai important inculpat devenit martor. Procurorii au obținut de la Claudiu Florică un denunț foileton, de câteva zeci de pagini.

Doru Boştină a oferit propriile informaţii (care coincid ca valoare) despre împărţirea „recompenselor” către intermediar.

În mod direct  am fost implicat şi în procedura de achiziţii publice de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a licenţelor Microsoft destinate utilizării în administraţia publică în anul 2009. (…) După un timp, în cursul lunii ianuarie 2009, Dinu Pescariu mi-a făcut cunoştinţă cu Dorin Cocoş, care m-a primit în biroul său din Euro Hotel, situat lângă Arcul de Triumf. Aici mai erau de faţă Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor şi Gheorghe Ştefan, vicepreşedintele PDL. În cursul discuţiilor i-am informat despre intenţia mea de a participa la procedura de achiziţie a licenţelor Microsoft destinate administraţiei publice, iar cei trei s-au arătat dispuşi să se implice în această procedură în schimbul unor sume de bani. Chiar au fost interesaţi de marja de profit şi de procentul pe care urma să îl ofer. (…)

Am convenit – de fapt Dorin Cocoş a făcut repartizarea sumelor (ca suma de 2.300.000 euro să ajungă la GabrielSandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlată de prietenul acestuia, un anume Dan), suma de 4.000.000 la Gheorghe Ştefan  (prin intermediul societăţii DD Land Oil din Cipru) iar diferenţa de circa 9.000.000 euro  să fie transferată către Dinu Pescariu. Din această sumă urma ca Dinu Pescariu  să-i dea lui Dorin Cocoş suma convenită între ei.

Referat DNA
declarație martor

La nivelul deciziei de „distribuire a şpăgilor” au avut însă acces şi şefii Microsoft (doi dintre ei fiind chiar recompensaţi pentru contribuţii), aspect ce reiese şi din declaraţia dată de fostul director Microsoft Ovidiu Artopolescu,  secretar de stat la Comunicații sub mai multe guverne, până în septembrie 2012, membru în consiliile de administraţie la Tarom, CFR sau Transelectrica.

Pentru ca Microsoft să obţină acest contract, managementul Microsoft din România din acea vreme, şi anume Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu, au fost condiţionaţi de către Claudiu Florică să împuternicească firma FSC Austria ca unic reprezentant şi mandatar al Microsoft. La rândul său managementul Fujitsu Siemens Computers de la acea vreme, şi anume Vicktor Malinowski, Heinz Mazinger şi Markus Dekan au fost la rândul lor condiţionaţi de Claudiu Florică  să semneze contractul de servicii fictive cu firma Profinet în valoare de 14 milioane de dolari, fiind conştienţi că acest contract pentru servicii fictive era doar o justificare scriptică a scoaterii banilor din Fujitsu Siemens Computers pentru plata mitelor şi ca atare, nu a existat nici un fel de licitaţie internă în FSC pentru selectarea firmei de servicii şi nu au fost respectate niciuna din procedurile FSC privind subcontractarea de servicii în cadrul contractelor cu Administraţia Publică.

Referat DNA

Din cele 11 declaraţii identificate de Sursa Zilei ca fiind reflectate în referatul prin care DNA încearcă să obţină avize pentru urmărirea penală a majorităţii miniştrilor din „afacerea Microsoft”, cele mai ample, elaborate şi în cunoştinţă de cauză sunt cele ale lui Claudiu Florică şi Dragoş Stan (reprezentaţi de același avocat), precum şi cea a avocatului Doru Boştină (denunţător în mai multe dosare – inclusiv cel al lui Gruia Stoica). DNA urmează să definitiveze lista de învinuiţi, pentru că ancheta trebuie să meargă mai departe chiar şi în lipsa avizului parlamentar.

Mihaela Chiper

NICIUN COMENTARIU