9.8 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021 - 1:26

De ce n-a mai primit Adrian Năstase spor de pedeapsă

spot_img

Magistrații Tribunalului București au făcut publică motivarea deciziei prin care au respins solicitarea procurorilor de a adăuga, la pedeapsa lui Adrian Năstase, încă 1 an de închisoare

Adrian_Dana Nastase_SZ

Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a decis ca Adrian Năstase să execute patru ani de închisoare, fără a-i aplica un spor de pedeapsă, după comasarea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”. Judecătorii au explicat, în primul rând, că cele două pedepse primite de fostul premier trebuie luate individual, astfel că se alege pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani de închisoare.

Pedeapsa  şi implicit   sporul de contopire nu  trebuie să fie percepute de  condamnat  ca o răzbunare a societăţii pentru ca a greşit , ci ele trebuie să  trezească rezonanţe  în plan  psihologic  şi să  conducă  în final la redarea  acestuia  societăţii. Pedeapsa  poate fi  coercitivă numai dacă este  retributivă, dacă  ţine seama de latura morală  a omului, de capacitatea sa  de a-şi  analiza  faptele si de  a hotărî  pentru o conduită compatibilă  cu interesele societăţii. Dacă  orice pedeapsă se  aplică  infractorului  pentru  ca,  pe această  cale, să se  obţină  intimidarea  şi în cele din urmă reeducarea  acestuia- în scopul prevenirii săvârşirii  de noi infracţiuni- atunci  ea în mod necesar  trebuie să fie  adaptată şi  persoanei celui  căruia  îi este  destinată  ,pe care  este chemată să-l  intimideze  şi mai ales să-l reeduce, fiind  un adevăr  de necontestat  faptul că  aceeaşi  pedeapsă – ca gen şi cuantum  identică – nu produce  acelasi efect  educativ asupra  tuturor  infractorilor   cărora le este  aplicată.

motivare Tribunalul București

Magistrații au mai luat în calcul lipsa antecedentelor penale, anterior momentului comiterii infracțiunilor pentru care a fost condamnat a doua oraă, micromediul persoanei condamnatului, relațiile sale sociale, profesionale, familiale, culturale, dar și conduita după comiterea faptei.

Faptul că petentul  nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală  ori judecată, împrejurarea constând în aceea că desi de la  momentul  comiterii  ultimei infracţiuni- anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare –iunie 2012 a trecut o perioadă mare  de timp,  condamnatul nu  a mai încălcat din punct de vedere   penal  normele de  conduită  socială, sunt   argumente care  converg către concluzia că în prezenta  cauză  faţă de condamnatul  N.A.  nu se  impune sporirea pedepsei de bază si ca aceasta este  suficientă  în vederea  asigurării  scopului  pedepsei,  fiind  aptă de a produce  transformări reale şi  profunde  ale conştiinţei  petentului şi pe cale  de consecinţă modificări  statornice , de durată ale  comportamentului  acestuia.

motivare Tribunalul București

Referitor la argumentele avocaților lui Adrian Năstase, privitoare la fondul condamnărilor, că sunt decizii politice, judecătorii susțin nu numai că aceste solicitări nu au legătură cu fondul acestei cauze, de contopire a pedepselor, dar magistrații spun că au fost chiar deranjați de aceste alegații, care “transformă o sală de judecată într-un studio de televiziune“.

Fostul premier Adrian Năstasea fost condamnat la 2 ani de închisoare, în iunie 2012, în dosarul “Trofeul calităţii”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată, restul de pedeapsă fiind de 458 de zile. În septembrie 2012, în dosarul “Mătușa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat, iar în ianuarie 2014, instanța supremă l-a condamnat la 4 ani cu executare în dosarul “Zambaccian”.

Prin ultima decizie a Tribunalului București, din pedeapsa de patru ani de închisoare va fi scăzută perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 şi din 6 ianuarie până în prezent.

M.N.