- UPDATE
Curtea Supremă a stabilit, luni, că prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de cea a pedepsei, ceea ce înseamnă, în esenţă, că judecătorii vor trebui să folosească articolele mai favorabile atât din noul Cod Penal, cât și din vechiul Cod Penal.
Curtea Supremă a dezbătut sesizarea făcută de CAB, Secţia 1 Penală, în dosarul 530/303/2013 – un dosar de înşelăciune -, prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripţiei răspunderii penale, respectiv dacă prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei.
Cei nouă judecători au hotărât: „În aplicarea art. 5 din Codul penal, stabileşte că prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei„.
Potrivit deciziei de luni, această normativă este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de Procedură Penală.
Specialiști în Drept au explicat că decizia de luni a Curții Supreme obligă judecătorii să folosească, în cadrul instituţiilor de Drept Penal, articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri penale, cel vechi şi cel nou.
Un complet de 9 judecători de la Secţia Penală a Curţii Supreme, condus de Corina Jîjîie, judecă, luni, solicitarea unor instanţe din România de a clarifica legea penală după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală. Ziariștii de la gandul.info scriu că judecătorii vor decide cum se va aplica legea penală mai favorabilă. În acest moment există două proceduri: aplicarea globală a legii penale mai favorabile şi aplicarea pe instituţii.
În sistem există şi acum o dezbatere privind cele două principii de drept. O parte a magistraţilor spune că legea penală trebuie aplicată integral, adică dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracţiunile comise pe prevederile vechii norme penale. Alte voci din sistem susţin aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că judecătorul să ia și din noul cod, dar şi din vechiul cod penal.
Decizia de astăzi a Curţii Supreme va deveni obligatorie pentru instanţe. Astfel că, dacă judecătorii se hotărăsc pe utilizarea metodei instituţiilor autonome, atunci acestă procedură va deveni regulă în toate instanţele. Potrivit noilor reglementări, din noua lege penală, Curtea Supremă a primit şi acest rol de a clarifica şi de a interpreta oficial legea penală pentru a elimina asperităţile legislaţiei şi în special pentru a creea o practică unitară. Asta însemnând că după decizia Curţii Supreme, indiferent la ce instanță se judecă un proces, decizia trebuie să fie luată folosind ca ghid hotărârea instanţei supreme.
Completul de opt judecători este condus de Corina Jîjîie, şefa Secţiei Penale a Curţii Supreme. Pentru a lua o decizie, 6 din cei 9 judecători trebuie să se pună de acord. Înainte de şedinţă, un judecător desemnat a realizat un raport care cuprinde toate detaliile situaţiei. Unele surse au declarat pentru gandul.info că raportor în acest caz a fost judecătorul Valentin Şelaru, care a fost şi procuror, chiar adjunct al procurorului general. În raport judecătorul ar fi optat pentru aplicarea legii penale favorabile pe instituţii şi nu global.
S.M.