15.6 C
București
joi, 28 octombrie 2021 - 19:59

Curtea de Justiție a UE: executarea unui mandat de arestare, amânată când condițiile de detenție sunt improprii. Consecințele pentru România

spot_img

“Executarea unui mandat european de arestare trebuie amânată dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detentie ale persoanei în cauză în statul membru emitent al mandatului”. Așa a decis, marți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-un proces care viza și transferul unui deținut din Germania în România. Potrivit CJUE, dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului trebuie să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare.

În concluzie suspecții români au șanse sa scape de transferul în România, dar asta nu înseamnă că nu vor fi arestați și ținuți in custodie în țările în care sunt prinși, relatează HotNews.ro.

CJUE a ținut cont în luarea acestei decizii și de o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care a apreciat că România a încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor.

CJUE a menționat că “această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară“.

Comunicatul integral al CJUE:

“În cauza C-404/15, un judecător de instrucție maghiar a emis două mandate europene de arestare împotriva domnului Pal Aranyosi, resortisant maghiar, pentru efectuarea urmăririi penale ca urmare a doua infracțiuni de furt calificat prin efracție pe care domnul Aranyosi le-ar fi comis în Ungaria.

În cauza C-659/15 PPU, o instanță romana a emis un mandat european de arestare împotriva domnului Robert Căldăraru în scopul executării în România a unei pedepse de un an si opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

Întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, este de competența autorităților germane să examineze mandatele.

Sesizată cu chestiunea dacă aceste două mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat că condițiile de detenție la care ar putea fi supuși domnii Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare și respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, în hotărârile sale din 10 iunie 2014 și din 10 martie 2015, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopularii carcerale care caracterizează penitenciarele lor.

Instanța germană solicită Curții de Justiție să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.

Întrucât domnul Caldararu se afla în prezent în detenție în Germania, cauza sa a fost supusă procedurii preliminare de urgență prevăzute de Regulamentul de procedură al Curții. Întrucât domnul Aranyosi nu este încarcerat în prezent, cauza sa nu a fost supusă acestei proceduri. Cu toate acestea, întrucât cele două cauze au același obiect, Curtea a decis să le conexeze în vederea pronunțării hotărârii.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește că interdicția absolută a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate de dreptul Uniunii. Astfel, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.

Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa.

Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”.

R.D.