luni, 25 ianuarie 2021 - 2:26

Curtea de Conturi: CSM – sporuri salariale ilegale. Ministerul Public – control managerial slab. MJ – majorări salariale nelegale

Italia anunță măsuri împotriva Pfizer și AstraZeneca din cauza întârzierilor la livrarea vaccinurilor

Italia va lua măsuri legale împotriva companiilor Pfizer şi AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrarea de vaccinuri anti-Covid. Anunțul a fost făcut duminică de...

Redeschiderea școlilor, sub semnul întrebării. Personalul din grădinițe are prioritate la vaccinare

Ministrul educației Sorin Cîmpeanu a vorbit, duminică seară, despre redeschiderea școlilor. El a explicat că decizia finală va fi luată, pe 2 februarie, împreună...

Se întorc ninsorile. Cod portocaliu de viscol până luni dimineață

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o avertizare Cod portocaliu de viscol în zonele înalte din Carpații Meridionali.  Codul portocaliu de viscol intră în vigoare...

Anchetă epidemiologică extinsă în cazul focarului de la școala din Capitală. Încă 11 probe au fost recoltate

Direcția de Sănătate Publică București a anunțat, duminică, că a decis să extindă ancheta epidemiologică în cazul focarului de la Școala Gimnazială nr. 28,...

justitie_bani

Curtea de Conturi a găsit grave nereguli financiare la instituţiile din justiţie, auditate în anul 2012, după cum reiese din raportul intrat în posesia Sursa Zilei.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alocat ilegal sporuri salariale angajaților care gestionau fonduri europene. Înalta Curte nu a plătit contribuţiile obligatorii pentru salariile câştigate de judecători în instanţe, în timp ce Curtea Constituţională are severe probleme cu achiziţiile. DNA este  – din punct de vedere al ordonatorului de credite  – cea mai independentă structură din sistem, în timp ce Ministerul Justiţiei se luptă în instanţă cu Curtea de Conturi pentru “viziunea diferită” asupra legii prin care le-a oferit sporuri de risc suplimentar funcţionarilor din instituţie.

CSM, sporuri ilegale în 2012 şi 2013

Alina Ghica şi Oana Schmidt Hăineală conduceau din poziţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii atunci când au fost alocate, conform Curţii de Conturi, sporuri salariale ilegale angajaţilor care gestionau fonduri europene. Asta în condiţiile în care CSM a utilizat, în 2012, doar 15,2% din fondurile externe nerambursabile. Sporul presupunea o majorare salarială de 75% şi a fost eliminat abia la mijlocul lunii septembrie 2013, când a fost descoperit de Curtea de Conturi.

În plus, inspectorii susţin că CSM nu a făcut niciun demers pentru recuperarea a trei milioane de lei, plătiţi angajaţilor sub forma unui spor “pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru”, a cărui acordare a fost considerată nelegală de magistraţii Curţii Supreme.

Efectuarea unor cheltuieli de personal, în sumă estimată de 980 mii lei, prin acordarea majorării salariale de 75% pentru gestionarea fondurilor comunitare (respectiv 25 clase suplimentare), în lipsa avizului prevăzut de HG nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, fără îndeplinirea criteriilor de acordare, iar într-un caz fără a se putea proba activitatea prestată, care să justifice acordarea acestui drept salarial

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

DNA şi DIICOT, inegale la “gestionarea” banilor

Curtea de Conturi a găsit la Ministerul Public abateri generate nu doar de legile diferite de funcţionare ale DIICOT şi DNA, faţă de alte unităţi de Parchet, dar mai ales de “slăbiciunea controlului managerial” care face ca şefii de Parchete şi procurorii din două structuri în oglindă să aibă situaţii total diferite.

Raportul dă exemplul procurorilor militari. O secţie care lucrează la Parchetul General este plătită şi administrată de Ministerul Apărării, dar subordonată procurorului general, în timp ce secţia anticorupţie pentru militari din DNA este susţinută din banii alocaţi Direcţiei şi nu are nicio subordonare, nici măcar logistică, Ministerului Apărării.

Prin urmare, raportul Curţii de Conturi recomandă integrarea Secţiei Militare în Parchetul General şi din punct de vedere financiar.

Echipa de audit atrage atenţia şi asupra slăbiciunilor sistemului de management, controlului managerial, precum şi asupra activităţii de audit public intern din Ministerul Public.

Legile de funcţionare contradictorii, ba chiar opuse legii finanţelor publice, fac din procurorul şef al DNA ordonator principal de credite, în condiţiile în care serviciile şi birourile teritoriale din subordinea DNA nu au personalitate juridică, iar procurorii şefi serviciu/birou ai acestora nu au calitatea de ordonatori terţiari de credite. Acelaşi paradox se întâlneşte şi la DIICOT – structură care este însă ordonator secundar de credite.

Ministerul lui Predoiu: “slăbiciunea controlului intern” şi majorări salariale nelegale

Din 2011, Cătălin Predoiu a găsit o soluţie să-şi protejeze angajaţii de efectele tăierilor salariale masive din mandatul fostului premier Emil Boc. Ministerul Justiţiei a acordat spor de confidenţialitate (deşi, spun inspectorii Curţii de Conturi, acesta era cuprins în salariul de bază) şi o compensaţie de risc/pericol deosebit majorată la 30% prin ordin de ministru – “suplimente” care au majorat cu mai mult de 15% salariile din Justiţie peste nivelul celorlalţi angajaţi la stat.

Acordarea sporurilor menţionate a determinat pe de o parte, o creştere a salariului lunar brut cu mai mult de 15% faţă de nivelul acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, contrar prevederilor art. 16 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, iar pe de altă parte suma sporurilor individuale a depăşit şi procentul de 30% din salariul de bază, aceasta variind la finele anului 2012 între 31% şi 40%, fără ca aceste depăşiri să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului, contrar prevederilor Legii nr. 284/2010

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

Raportul Curţii de Conturi face referire şi la cheltuirea ilegală a unor sume consistente de la bugetul MJ  pe deplasările făcute în străinătate de angajaţii unor instituţii subordonate ministerului.

 (…)angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata din bugetul Ministerului Justiţiei a unor cheltuieli bugetare în sumă estimată de 18 mii lei, pentru deplasarea în străinătate a personalului instituţiilor aflate în subordinea ministerului, contrar prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. Astfel, din bugetul propriu al ministerului au fost plătite cheltuielile aferente deplasărilor externe pentru personalul angajat la Curtea de Apel Târgu-Mureş, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Bucureşti etc. Valoarea estimativă a abaterilor constatate, reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat, însumează 553 mii lei

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

Raportul Curţii de Conturi a fost contestat de Ministerul Justiţiei la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa supremă nu a plătit contribuţiile sociale pentru judecători

Instanţa supremă a cheltuit, în 2012, 99,6% din cei aproape 60.000.0000 de lei alocaţi. Raportul Curţii de Conturi menţionează “nerespectarea condiţiilor de întocmire a documentelor justificative” şi “nevirarea pe destinaţiile legale a unor obligaţii faţă de bugetele publice”. Inspectorii au tranşat astfel definitiv scandalul legat de restanţele salariale câştigate de judecători în instanţă şi care au fost achitate fără să fi fost plătite însă către stat şi contribuţiile sociale care datează din anii 2000.

CCR are un contabil prost şi nu respectă regulile privind achiziţiile publice

Nici Curtea Constituţională a României (CCR) nu stă prea bine în raportul Curţii de Conturi, deşi a cheltuit 97,43 % din bugetul final alocat (13.188.000 lei).

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că CCR nu a înregistrat în inventar bunurile care-i aparţin, nici imobilele şi terenurile achiziţionate şi care trebuiau să se regăsească în inventariul domeniului public al statului. În plus, are mari probleme şi cu deconturile.

(…) decontarea unor operaţiuni fără respectarea în totalitate a prevederilor legale cu privire la iniţierea, desfăşurarea proceselor de achiziţii publice, urmărirea derulării contractelor de achiziţie şi recepţia bunurilor, serviciilor şi lucrărilor pe baza datelor care certifică corespondenţa acestora cu realitatea – fapt care a creat unele incertitudini asupra exactităţii şi realităţii datelor din situaţiile financiare

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

Avocatul Poporului, majorări nejustificate de salarii şi avansări ciudate

Raportul Curţii de Conturi critică dur şi instituţia Avocatului Poporului care se remarcă prin nerespectarea regulilor execuţiei bugetare şi prin aplicarea contradictorie a aceleiaşi legi privind salarizarea.

Potrivit inspectorilor, Avocatul Poporului a acordat un spor- pentru activitatea de control financiar preventive – în baza unor prevederi legale abrogate şi a aplicat, în 2011 şi 2012, în mod diferit, aceleaşi prevederi legale la avansarea personalului după vechime.

Neîntocmirea programului achiziţiilor publice în conformitate cu prevederile legale – în sensul că acesta nu a fost structurat pe contracte/acorduri-cadru, ci numai pe surse de finanţare, iar valoarea estimată a fost înlocuită după efectuarea achiziţiilor cu valoarea efectiv contractată

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

Mihaela Chiper

RĂZBOIUL DIN POLIȚIA CAPITALEI. Șeful Poliției din Centrul Vechi: Au greșit să plătească! Dar care a fost temeiul legal al filajului?

Comisarul Cristian Ghica, șeful Secției de poliție din Centrul Vechi, susține că este o greșeală faptul că patru procurori și Radu Gavriș, adjunctul șefului...

Proteste la Guvern și Președinție, de Ziua Micii Uniri. Se cer salarii si pensii mai mari

Sindicalişti din diferite sectoare de activitate şi pensionari civili şi militari protestează, duminică, de Ziua Micii Uniri, faţă de deciziile luate de autorităţi în...

AstraZeneca reduce la mai puțin de jumătate livrările de vaccin către UE. Care vor fi consecințele pentru România

După ce Pfizer şi-a redus livrările de vaccin către UE săptămâna trecută, acum a venit rândul AstraZeneca. Compania farmaceutică a anunţat că nu va...

Bucureșteanul depistat cu noua tulpină de coronavirus a infectat încă 9 persoane. Focarul, la o școală din Capitală

Ministerul Sănătății a anunțat, sâmbătă seara, că 9 din 10 persoane testate – contacți ai unuia dintre pacienții depistați în cursul zilei de vineri...

Vaccinul anti-COVID are o singură contraindicație categorică. Ce spun specialiștii

Medicul Virgil Musta susține că vaccinul împotriva Covid-19 poate fi făcut de majoritatea persoanelor, dar serul nu este recomandat persoanelor cu reacţie alergică severă...