14.6 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021 - 13:04

Curtea Constituțională: SRI nu e organ de cercetare penală, nu poate face interceptări. Reacția DNA

spot_img

Serviciul Român de Informații (SRI) nu e organ de cercetare penală, nu poate organiza interceptări. Așa se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din 16 februarie, prin care a fost declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

“Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Dispoziţiile Codului de Procedură Penală nu precizează exact care sunt organele care intră în categoria <<altor organe specializate ale statului>>, dar care, totuşi, pot efectua supravegherea tehnică, conform art.142 alin.(1) din Codul de Procedură Penală, alături de procuror, de organele de cercetare penală şi de lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei. Se susţine că sintagma criticată dă posibilitatea Serviciului Român de Informaţii să efectueze acte de procedură în cadrul procesului penal, prin interceptarea şi înregistrarea de convorbiri în cauzele penale. Se arată că aceste serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de Procedură Penală (…) Pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma “alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor”, se arată în motivarea CCR.

Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată.

“În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. (…)Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor”, se mai arată în motivare.

În opinia CCR, opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, este justificată. Opțiunea nu se justifică însă în privința includerii sintagmei “alte organe specializate ale statului”, neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală și nici în cuprinsul altor legi speciale.

“Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității”, se menționează în motivare.

Potrivit documentului publicat miercuri, dosarele care au fost deja soluționate nu sunt afectate, potrivit motivării. Decizia CCR se aplică însă pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor.

Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată“, precizează judecătorii constituționali.

Imediat după publicarea motivării deciziei CCR, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că are nevoie de aproximativ 10,4 milioane de euro pentru a putea desfășura activități de supraveghere tehnică.

“Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României  va impune detașarea, în cadrul DNA a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit reprezentanților DNA, asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție.

Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile (miercuri – n.r.), o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată.

Redăm mai jos principalele argumente conținute în adresa transmisă de conducerea DNA.

Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică este consecința unei decizii a CCR, prin care s-a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de Procedură Penală.

În prezent, Direcția Națională Anticorupție cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (SRI), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice.

În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție. În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităților de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți, fiind identificate următoarele necesități:

– achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
– achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
– detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
– atribuirea / achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
– achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
– realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro.

Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro.

Direcția Națională Anticorupție

 

Oficialii DNA mai precizează că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.

“Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior”, conchid oficialii DNA.

R.D.