23.6 C
București
duminică, 20 iunie 2021 - 19:00

Cum va arăta industria turismului în 2013, în context geo-politic

spot_img

Cum va arata industria turismului in 2013, in context geo-politic
foto: circuiteturistice.com

Începutul anului 2013 a adus o intensificare a crizei politice și de securitate din Orientul Mijlociu și din nordul Africii. State precum Tunisia, Egipt sau Liban au înregistrat, în ultimii ani, scăderi de venituri din industria turismului, iar această tendință ar putea continua. De asemenea, state precum Turcia sau Bulgaria au avut parte, recent, de incidente de natură teroristă, cu un posibil impact în industria turismului. În acest context, Sursa Zilei a încercat să afle de la experții din domeniu ce ar trebui să facă România pentru a profita cât mai mult de calitatea de destinație sigură pentru turiștii străini și care sunt principalele tendințe din 2013.

Radu Cimponeriu, director general al CongrExpo Service, spune că statele afectate de conflicte civile nu vor fi scoase complet de pe harta destinațiilor turistice, însă mulți dintre potențialii vizitatori își vor reconsidera opțiunile de vacanță, punând siguranța personală pe primul plan. Primele efecte vor fi redirecționarea fluxurilor de turiști spre alte destinații mediteraneene mai sigure și acțiunile autorităților din țările vizate și ale operatorilor din turism de a recupera deficitul de imagine creat în ultima perioadă.

”În ceea ce privește turiștii români care vizau destinațiile turistice respective, apreciez că se vor înscrie în trendul general de redirecționare a opțiunilor, dar vor exista și persoane care își vor menține decizia de petrcere a vacanței conform planificării inițiale, mai ales în cazul destinațiilor cu risc potențial mai redus – Israel sau Egipt. Atentatul de la Burgas din 2012 nu cred ca va constitui un element de restrângere a opțiunilor pentru Bulgaria, având în vedere faptul ca a fost un act izolat și cu o țintă precisă. O dovadă în acest sens o constituie marea afluență de turiști în stațiunile montane din Bulgaria, în sezonul de iarnă”, a declarat Cimponeriu.

O singură șansă – promovarea agresivă

Adriana Caranfil, responsabil de marketing al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, spune că efectul principal al declinului unor destinații precum Egipt sau Siria a fost creșterea cererii pentru Dubai și Cipru. Din punctul de vedere al consumatorilor români, s-a observat o reorientare rapidă, pentru că elementul de siguranță, unul dintre principalele criterii după care se proiectează o călătorie, a fost serios afectat de ultimele evenimente din zona Orientului Mijlociu și Africii de Nord.

”România ar putea profita de o atare situație doar dacă ar beneficia de o campanie de promovare intensă, corect targetată și bine instrumentată pe piețele țintă”, a declarat Adriana Caranfil.

Traian Bădulescu, consultant în turism, afirmă că deprecierea situației de securitate din Egipt sau Tunisia favorizează, în general, celelalte state mediteraneene – Grecia, Turcia, Spania, Italia, Franța, Malta sau Cipru.

”România nu are un litoral și o climă similare cu țările din această regiune. România ar avea de câștigat la acest capitol doar din punerea în valoare a turismului cultural, istoric, mistic. Așa cum avem piramidele din Egipt sau Petra, în Iordania, putem pune în valoare și noi cetatea dacică Sarmisegetuza și celelalte cetăți dacice, romane sau elene, cetățile săsești, patrimoniul nostru cultural-istoric. Dar aici avem nevoie de promovare agresivă. România are o istorie veche, pornind de la Dacia până în perioada medievală și modernă. Din păcate, parcă nu ne mândrim cu ea și nu știm sau nu vrem să o punem în valoare”, a spus Bădulescu.

Acesta crede că România ar trebui să pornească o campanie de promovare agresivă, în special din Europa, dar și SUA, Canada sau Japonia. În afară de patrimoniul cultural, campania ar trebui să aibă ca mesaje principale siguranța turiștilor și atractivitatea pentru alte nișe – prezervarea tradițiilor, turismul balnear și de spa, mediul natural sau distracțiile pentru tineri.

Concret, România ar putea atrage mai mulți turiști străini prin promovarea Transfăgărașanului, considerată cea mai spectaculoasa șosea din lume, Palatul Parlamentului, o ”piramidă” modernă – cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, Castelul Bran – unul dintre cele mai cunoscute castele din lume, mânăstirile din Bucovina, Sarmisegetuza sau Cimitirul Vesel de la Săpânța.

”Țările turistice se află în competiție, iar noi parcă nu realizam acest lucru. Nu regresăm, ci progresăm, dar prea lent. Senzația mea e că stăm pe bară, ca observatori, în loc să intrăm pe teren”, a declarat Bădulescu.

Stațiunile balneo – sub potențial 

Piața internă de turism va înregistra o creștere în 2013, iar aceasta este o părere unanimă.

Radu Cimponeriu spune că, în turismul de relaxare, se va menține același model din ultimii ani – turism de week-end, dublat de concedii de durată scurtă și medie (6–10 zile) mai ales în sezonul estival, cu pondere spre destinații interne cu costuri reduse.

Turismul cultural începe să câștige teren, inclusiv pe segmentul turiștilor străini, iar continuarea dezvoltării depinde de felul în care comunitățile locale vor reuși să își pună în valoare și să facă accesibil tezaurul cultural pe care îl dețin. Până acum, modelele de succes în marketing și promovare au fost Sibiu, Sighișoara sau Brasov, însă aceste campanii ar trebui integrate în strategia generală de promovare turistică a României.

Turismul balneo are un potențial natural foarte bun, dar a rămas la un nivel foarte slab al dotărilor, resursele naturale fiind lăsate în paragină ori exploatate total neadecvat.

”Turismul balneo este prea puțin atractiv pentru străini și prea scump pentru românii care ar avea nevoie să beneficieze de el. Stațiunile nu sunt nici atât de luxoase ori dotate la standarde internaționale încât să devină destinații preferate ale turiștilor străini, dar nici suficient de accesibile ca prețuri, structuri de cazare și tratament pentru sejururi de cură normale (14–18 zile) pe care le-ar dori mai ales românii, în special cei de vârsta a treia. Ca să supraviețuiască, multe stațiuni balneo încearcă să se transforme în destinații de leisure, ceea ce intră în contradicție, de multe ori, cu conceptul de balneo”, a afirmat Cimponeriu.

Segmentul corporate aduce majoritatea veniturilor 

Cea mai mare parte a veniturilor din segmentul hotelier, mai ales în marile orașe și în principalele stațiuni montane, va fi asigurată de turismul de evenimente și de business, deși revenirea în acest domeniu este mult mai lentă decât se sperase în urmă cu 1-2 ani. Principalii vectori pe această nișă sunt evenimentul sportiv internațional care se desfășoară în aceste zile în Brașov și pe Valea Prahovei, Festivalul George Enescu și alte reuniuni și conferințe internaționale.

Adriana Caranfil crede că tendința consumatorilor de a-și petrece vacanțele pe plan intern se va accentua în 2013. ”Avem convingerea că, pentru perioada de vară, litoralul românesc se va menține ca destinație-vedetă. Să ne amintim că anul 2012 a fost cel mai bun din ultimii patru ani pentru turismul de litoral, cu peste 3 milioane de turiști români si peste 5.000 de străini. Este un succes la care au contribuit hotelurile de 3 și 4 stele, care au oferit servicii superioare, precum și consolidarea serviciilor de tip all inclusive, apreciate și căutate de publicul român. De asemenea, în premieră, în acest an, litoralul s-a vândut ca produs turistic distinct si pe piața Republicii Moldova”, a spus Adriana Caranfil.

În afara litoralului, se mai așteaptă creșteri pentru alte destinații consacrate, precum Valea Prahovei, Bran-Moeciu, Bucovina, stațiunile balneoclimaterice și cetățile din Transilvania.

Bădulescu estimează creșteri și pe segmentele incoming – aducerea de turiști străini, ”city break” – în orașe precum București, Sibiu sau Brașov. 

Vlad Bârleanu