17.7 C
București
duminică, 29 mai 2022 - 2:57
No menu items!

Cum te poți îmbogăți din fermele de struți și capre

spot_img

Orice român poate beneficia de zeci de mii de euro nerambursabili pentru a-și pune pe picioare o fermă. În lipsa unei piețe de desfacere pentru produse, afacerile de acest gen au însă o singură garanție: falimentul

ferma-struti

Ferma de struți și capre a fostului judecător constituțional Toni Greblă, amenajată deloc întâmplător într-o zonă considerată defavorizată (sat Buduhala, comuna Telești, județul Gorj) poate constitui un model de succes pentru orice român. Asta, cu atât mai mult cu cât, pentru a pune pe picioare o fermă de struți, oricine poate beneficia de fonduri europene nerambursabile, fără să aibă nevoie de bani pentru cofinanțare. În plus, investiția într-o fermă de capre, după cum susțin atât specialiști în domeniu, cât și ministrul agriculturii Daniel Constantin, poate fi acoperită de stat în proporție de până la 90 la sută.

Nouă tipuri de ajutoare de stat. Contează vârsta, zona și animalele achiziționate

Directorul Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România (Caprirom), Gore Iancu,  a explicat pentru Sursa Zilei care sunt ajutoarele de stat de care pot beneficia fermierii, în următorii cinci ani:

1. Schema de plată unică pe suprafață – presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție. Cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

2. Ajutorul național tranzitoriu (ANT)-  reprezintă o plată suplimentară care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul anterior. Plafonul alocat ANT pentru agricultori și fermieri,  precum și cuantumul plăților pe hectar, pe cap de animal sau pe tona de lapte livrat, se stabilesc anual prin hotărâri ale Guvernului.

 3. Plata redistributivă – reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață și se acordă gradual pentru primele 30 de hectare ale exploatației agricole, indiferent de suprafața acesteia. Cuantumul plății redistributive se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

 4. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu. Fermierii care au dreptul la această plată unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu, pe toate hectarele lor eligibile, următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pășunilor permanente existente, prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

5. Plata pentru tinerii fermieri – presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață. Potrivit legii, fermierii activi sunt persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune sau locatari. Aceeași lege definește “tinerii fermieri” drept persoanele fizice care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca și conducători – şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă și care au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii și prezintă dovada absolvirii cel puțin a unor cursuri de formare profesională de scurtă durată. Instalarea reprezintă înregistrarea pentru prima dată cu o exploatație de dimensiune între 15.000 euro și 50.000 euro – valoare Producție Standard, conform prevederilor legale. Cuantumul plății pentru tinerii fermieri se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

6. Statul, prin Ministerul Agrigulturii, acordă și așa-numitul sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Acesta se acordă fermierilor care dețin în proprietate ori au în folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria “fermă mică” –  exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 8.000 și 14.999 euro.

Cuantumul sumei primită sub forma acestui sprijin public este de până la 15.000 de euro, este nerambursabilă și se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani pentru o exploatație agricolă.

7. Schemă de sprijin cuplat – se acordă doar în acele sectoare sau în acele regiuni în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de dificultăți. Această schemă se acordă pentru: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, cânepă, orez, semințe, hamei, sfeclă de zahăr, fructe și legume, lapte, carne de oaie și capră, carne de vită și mânzat sau viermi de mătase.

8. Schema simplificata pentru micii fermieri. Fermierul care a depus o cerere unică de plată în anul 2015 este eligibil pentru schema de plată unică pe suprafață și are dreptul la o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafață și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație. Aceasta se include automat în schema pentru micii fermieri.

Plata acordată înlocuiește valoarea totală a plăților care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plată pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat.

Cât privește fermele de capre, statul subvenționează chiar și achiziția de animale. Spre exemplu, spun reprezentanții Caprirom, anul trecut, fermierii care au achiziționat capre din rasele Carpatina și Alba de Banat, au primit de la stat câte 100 de lei pentru fiecare animal cumpărat, prin “Programul de conservare pentru rasele locale de caprine”. Asta, în condițiile în care, potrivit anunțurilor postate pe Internet, prețul unei capre din rasa Carpatina poate ajunge până la 350 de lei.

Struții nu garantează succesul

Deși România se laudă cu cel mai mare abator de struți din Europa de Est, iar o fermă de struți poate fi pusă pe picioare cu fonduri europene nerambursabile și fără ca fermierul să fie obligat să aibă bani pentru cofinanțare, succesul nu este garantat oricui. În lipsa unei piețe de desfacere pentru produse (pene, piele, ouă și carne), nu doar în spațiul vest-european, ci și în spațiul ex-sovietic, crescătorul de struți are o singură garanție: falimentul.

O demonstrează și faptul că în România există doar câteva afaceri de succes în privința fermelor de struți, în timp ce zeci de români care au încercat să câștige din această afacere au declarat falimentul după primul an.

Cei care au reușit însă să intre pe piață cu produsele proprii – valorificând în special carne și ouă de struț – și-au extins „bussines-urile” la pitoni, canguri sau zebre a căror carne este la mare căutare în special în restaurantele de fițe din Occident.

Raluca Dan/Ștefan Etveș