11.4 C
București
vineri, 29 martie 2024 - 10:07
No menu items!

Cum mai pot scăpa de închisoare „greii” din fotbal

spot_img

Transferuri_SZ

Avocații unora dintre inculpații Dosarului Transferurilor se vor întâlni, în zilele următoare pentru a discuta posibilitatea formulării unei contestații împotriva sentinței.

Noul Cod de Procedură Penală permite o cale de atac excepţională care ar putea fi invocată de avocaţii celor opt condamnaţi din „Dosarul Transferurilor”. Articolul 434, alin. 3 din Noul Cod de Procedură Penală prevede 30 de zile de la pronunţarea sentinţei pentru depunerea cererii motivate de recurs în casaţie.

Cazurile de recurs în casaţie sunt limitativ prevăzute de noua procedură:

În cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente;
Inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
În mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal;
Nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată;
S-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Procedura prevede că cererea de recurs în casaţie să fie examinată în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după ce un magistrat asistent depune un raport. Decizia este de admitere sau respingere în principiu, după care procesul primeşte termen.

(1) Instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnat a unora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2). Instanţa poate judeca recursul numai cu privire la cei care l-au declarat sau îl poate extinde, însă nu are voie să pronunţe o sentinţă mai grea pentru cei care au promovat calea de atac.

Noul Cod de Procedură Penală
art 441

Cazurile de contestaţie în anulare

Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:

b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;

ART. 426

La Jean Pădureanu condamnarea a fost dată pe vechiul cod, pentru înşelăciune, reţinută iniţial şi la George Copos, pentru care însă sentinţa finală a fost dată pe noul cod penal – limitele vechi de pedeapsă ducând la încetarea procesului penal.

Dosarul Transferurilor, rejudecat pentru audierea unor martori

Două dintre cele trei judecătoare de la ÎCCJ care au instrumentat, pe vechea procedură, recursul din dosarul „Transferurilor”, Corina Jîjîie si Lucia Rog, au considerat că magistraţii Curtii de Apel Bucureşti le-au încălcat celor opt oameni din fotbal – Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Jean Padureanu, Gheorghe Netoiu si fratii Ioan si Victor Becali – dreptul la un proces echitabil prin refuzul de a-i audia pe martorii Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu, Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis.

Al treilea judecător, Lavinia Lefterache, a avut o opinie separată şi a considerat că martorii puteau fi audiaţi la instanţa supremă, fără să li se încalce vreun drept inculpaţilor.

„Nu există argumente, nici în jurisprudenta CEDO, nici în jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a justifica faptul că nu este posibilă administrarea probei cu martori în recurs. Jurisprudenţa Curţii Europene nu afirmă ca o procedură în care se casează cu trimitere pentru administrare de probe la instanţa de apel este mai echitabilă decât o procedura în care probele se administrează în recurs. (…) În afara respectarii dreptului la apărare, procedura echitabilă presupune şi rezolvarea cauzei într-o durată rezonabilă”, susţinea judecătorul care a fost de părere şi că MM Stoica ar trebui condamnat, în timp ce pentru Jean Pădureanu şi Gheorghe Popescu, ar fi trebuit să înceteze procesul penal întrucât au plătit integral prejudiciul calculat de procurori.

Mihaela Chiper