vineri, 27 noiembrie 2020 - 19:08

Cum îi trata Nicolae Ceaușescu pe imigranți

Crinuța Dumitrean, condamnată la peste șase ani de închisoare pentru retrocedările semnate lui Horia Simu

Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani şi...

Lucian Duță, șase ani de închisoare și confiscarea conturilor din Elveția, pentru contractele semnate ca șef al CNAS

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă a fost condamnat, vineri, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare...

Germania îndeamnă statele UE să închidă pârtiile de schi pentru a ține sub control coronavirusul

Pe măsură ce se apropie sezonul de sărbătorilor de iarnă, relațiile europene se tensionează pe tema schiului. Germania solicită o abordare coordonată la nivelul...

Pârtii deschise și zeci de mii de turiști așteptați la ski pe Vala Prahovei

Minivacanţa de 1 Decembrie şi sărbătoarea Sfântului Andrei, vor umple Valea Prahovei de turişti, care vor avea voie să meargă în drumeţii pe munte,...

La 28 septembrie 1973, un grup de refugiaţi de religie mozaică, proveniţi din URSS, călătoreau cu trenul către un centru de transfer din Austria al emigranţilor evrei proveniţi din Europa Centrală şi de Est, instalat de mai mulţi ani la Castelul Schönau, la circa 30 km sud de Viena.

În cursul acelei călătorii, doi membri ai organizaţiei „As-Sa’iqa” („Furtuna” – o facţiune politico-militară palestiniană înfiinţată în Siria, în septembrie 1966 şi aflată sub controlul Partidului Baas Arab Socialist) au luat ca ostatici câţiva membri ai grupului respectiv, la frontiera dintre Cehoslovacia şi Austria, scrie contributors.ro. Principala revendicare a celor doi membri ai „As-Sa’iqa” a fost simplă şi concisă. În schimbul eliberării tuturor ostatecilor, autorităţilor austriece se angajau să închidă centrul de refugiaţi evrei de la Schönau.

Cancelarul austriac Bruno Kreisky a acceptat să îndeplinească revendicarea şi centrul a fost închis definitiv în decembrie 1973. Această măsură a provocat o reacţie extrem de critică din partea prim-ministrului israelian Golda Meir. Ostatecii au fost eliberaţi de cei doi palestinieni şi autorităţile austriece au pus la dispoziţia teroriştilor un avion special, cu care s-au deplasat în Libia.

La câteva zile după lansarea celebrului „ultimatum de la Schönau”, membrii Prezidiului Permanent a C.C. al P.C.R. s-au întâlnit la Bucureşti într-o şedinţă, pentru a discuta despre modul în care grupuri de cetăţeni sovietici, polonezi şi maghiari, de religie mozaică, tranzitau România, în drum spre Israel (5 octombrie 1973). Documentul prezentat de contributors.ro, mai exact stenograma ședinței, dezvăluie ideile pe care Nicolae Ceauşescu şi anturajul său le aveau despre operaţiunea care se desfăşura de mai mult timp pe teritoriul României. În opinia noastră, liderul P.C.R. dorea (la fel ca prim-ministrul ungar Viktor Orbán, săptămâna trecută) să limiteze drastic tranzitul unor emigranţi spre destinaţii deja cunoscute.

În cazul din octombrie 1973, Nicolae Ceauşescu a luat probabil în considerare efectele pe care le genera închiderea centrului de la Schönau şi presupunem că a dorit ca statul român şi cetăţenii săi să nu devină ţinte ale unor acţiuni planificate de către organizaţiile palestiniene împotriva Israelului şi a cetăţenilor de religie mozaică din URSS, Polonia şi Ungaria care doreau să emigreze în Israel sau în Occident, tranzitând România.

Ironia sorţii a făcut ca, a doua zi, trupele egipteane să traverseze prin surprindere Canalul de Suez şi să atace unităţile militare israeliene instalate în Peninsula Sinai, în timpul Războiului de Şase Zile (5-11 iunie 1967). Până în prezent, nu am descoperit nici un document care să ateste că Nicolae Ceauşescu ar fi cunoscut planurile de război ale Egiptului şi Siriei, chiar şi cu o zi înainte de declanşarea „Războiului de Yom Kippur” (6-25 octombrie 1973).

CITEȘTE AICI STENOGRAMA ȘEDINȚEI PCR

Andrei Tudor

 

Pelerinajul de Sfântul Andrei, interzis în continuare de judecătorii constănțeni

Judecătorii Tribunalului Constanţa au respins, vineri, ca fiind inadmisibilă, cererea Arhiepiscopiei Tomisului de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale pentru desfăşurarea, pe 30 noiembrie, a...

Constanța, dovada vie că restricțiile sunt de formă. În carantină, numărul infectărilor nu scade

Una dintre localitățile aglomerate în care s-a instituit carantina arată ca în orice altă zi normală, în care nu sunt impuse restricții suplimentare. Aceasta...

Iohannis, contrazis de Bruxelles. Numărul infectărilor nu va scădea până la sfârșitul anului

Garanțiile oferite cu un optimism debordant de președintele Klaus Iohannis în privința evoluției epidemiologice până la sfârștiul anului sunt contrazise de date oficiale ale...

Fostul șef al DGIPI anunță că dosarul său a rămas fără obiect

Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, explică, pe blogul personal, că dosarul în care a fost arestat nu mai are obiectul infracțiunii de care...

Cea mai nouă recomandare OMS, în pandemie: Minimum 150 de minute de sport pe săptămână

Toţi adulţii ar trebui să facă minimum 150 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână, pentru bunăstarea şi sănătatea mintală în timpul pandemiei...