Cum ar putea scăpa colaboratorii Securității de un verdict nefavorabil

SRI - DOSARE

Un proces aflat pe rolul Curții de Apel București ar putea afecta din nou activitatea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), o instituție și așa „trântită” de mai multe ori de diferite schimbări legislative.

În cazul de față vorbim de demersul făcut în instanță de un colaborator al Securității, Petru Butiurcă. Inițial, bărbatul a deschis procesul în octombrie 2012, la Înalta Curte de Casație și Justiție. După amânări de doi ani, instanța supremă a decis, în februarie anul acesta,  că instanța competentă să soluționeze acțiunea lui Butiurcă este Curtea de Apel București. Aici dosarul a fost înregistrat pe 2 mai, iar primul termen al procesului a fost fixat pentru 16 iunie.

Obiectul acțiunii deschise de fostul colaborator al Securității este „anulare act administrativ/constatarea inaplicabilităţii Decretului nr.212/31.10.1974”. Procesul este deschis în contradictoriu cu Guvernul României. Decretul a cărui blocare se cere este unul extrem de important pentru activitatea CNSAS, pentru că este cel prin care  România, ca stat, a ratificat Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Or, în esență, activitatea CNSAS se rezumă în principal în a descoperi în Arhivele Securității foști colaboratori/lucrători ai Securității care prin delațiunile lor au determinat Securitatea să ia măsuri prin care să îi restricționeze sau anuleze persoanei „turnate”, victimei, drepturi fundamentale prevăzute în principal de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Ce se întâmplă dacă se blochează ratificarea Pactelor

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice – cunoscute sub denumirea de Pacte ale drepturilor omului, la 16 decembrie 1966. Cele două înțelegeri cuprind principii și prevederi importante pentru dezvoltarea progresivă a dreptului internațional contemporan, cum sunt dreptul popoarelor de a-și hotărî singure soarta, în virtutea căruia ele își determină liber statutul politic și își asigură dezvoltarea economică, socială și politică, dreptul de a dispune de bogățiile și resursele lor naturale, interdicția propagandei de război. De asemenea, ele reafirmă principii democratice vizând protecția și promovarea drepturilor omului. România a semnat cele doua pacte la 27 iunie 1968, iar prin Decretul nr. 212/31.10.1974 al Consiliului de Stat se ratifică aceste pacte.

De altfel, chiar în cazul lui Butiurcă, judecătorii Curții de Apel București au stabilit în decizia prin care au stabilit că acesta a fost colaborator al Securității, hotărâre rămasă definitiv și publicată în Monitorul Oficial, că acesta a încălcat articolul 17 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice.

Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputatiei sale; Orice persoană are drept la protecția legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri,

Pactul cu privire la drepturile civile și politice
articolul 17

Dacă judecătorii Curții de Apel București vor constata că Decretul de ratificare al celor două Pacte era inaplicabil pe teritoriul României în perioada comunistă, ar rezulta că nu ar mai exista drepturi pe care colaboratorii/lucrătorii Securității să le fi încălcat în perioada de dinainte de 1989.

Petru Butiurcă a fost verificat de CNSAS la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ca urmare a faptului că deținea un certificat de revoluționar. Din Nota de Constatare a CNSAS a rezultat că Butiurcă a fost recrutat în 1982 sub numele conspirativ Cornel „pentru a asigura încadrarea informativă a cetățenilor străini care tranzitau orașul Toplița”.

 Cristi Ciupercă

 

NICIUN COMENTARIU