Cum anticipează un fost oficial al statului german procesul de regionalizare a României: ”Foarte dureros, mai rău ca la dentist”

Cum anticipează un fost oficial al statului german procesul de regionalizare a României: ”Foarte dureros, mai rău ca la dentist”

Cum anticipează un fost oficial al statului german procesul de regionalizare a României: ”Foarte dureros, mai rău ca la dentist”

România are de învățat din experiențele pozitive și negative ale administrațiilor din Franța și Germania în procesul de regionalizare, potrivit participanților la un seminar desfășurat miercuri în București, la care au luat cuvântul oficiali din Guvern, Parlament și din mediul diplomatic și academic.

Herta Däubler-Gmelin (foto), fost ministru german al Justiției, a declarat că dezbaterea despre regionalizare trebuie să răspundă la câteva întrebări esențiale, pentru ca acest proces să aibă succes:

1. Cum să arate regiunile? Forma decisă va fi acceptată?

2. Câte regiuni vor fi?

3. Care vor fi competențele regiunilor? Vor avea doar competențe administrative, sau și legislative? Dacă vor fi parlamente regionale, acestea vor participa la sistemul legislativ național? Este nevoie ca aceste puteri să fie stipulate în Constituție?

4. Cine încasează taxele și ce face cu acele taxe?

”Competențele regionale vor fi decupate de la competențele centrale, ceea ce este foarte dureros, mai rău ca la dentist. Întotdeauna este greu pentru un om politic să renunțe la puterile lui”, a afirmat Herta Däubler-Gmelin.

Seminarul a fost organizat de Senatul României și de Ambasadele Franței și Germaniei la București.

Alte declarații:

 

Crin Antonescu, președintele Senatului

– Chiar dacă există presiunea noului cadru financiar al UE, regionalizarea trebuie făcută temeinic.

– Trebuie să depășim cele două subiecte de interes media: pe de o parte câte regiuni vor fi și care vor fi capitalele și, pe de altă parte, cine va conduce regiunile și cum vor fi aleși sau stabiliți acești conducători.

Victor Ponta, prim-ministru

– Este necesară experiența unor state ca Franța și Germania. România nu este un stat federal, avem alt sistem constituțional, asemănător cu cel al Franței, dar nu total. Sunt idei pe care putem să le adoptăm și pericole pe care putem să le evităm.

– Sunt foarte multe lucruri pe care un guvern regional sau local le poate face mai bine decât un guvern central.

Dominique Perben, fost ministru francez al Justiției

– Franța are patru niveluri de administrație locală – comune, colectivități, departamente și regiuni. În perioada 2004-2010, au existat două tentative de a simplifica sistemul, care au eșuat.

Herta Däubler-Gmelin

– Sistemul german federalist nu se poate copia sau adapta. Nu poate fi transferat în România.

– Oamenii vor să aibă o identitate regională.

Bundesrat este camera regiunilor, reprezentanții săi cer să se respecte nevoile regionale.

– Cele 16 landuri sunt reprezentate la Bruxelles, supraveghează relația cu UE la nivel federal.

– Landurile se supraveghează reciproc pentru ca vreun land să nu primească mai multe resurse decât altul.

– Organizarea de alegerile regionale în cele 16 landuri face în Germania să fie campanii electorale în permanență. Astfel, inovarea politică ajunge mult mai rapid la nivel federal și este posibilă corectarea politicii centrale. Politicienii la nivel federal sunt selectați din cei de la nivel regional, au unde să învețe.

Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

– La formarea regiunilor de dezvoltare din 1998, a fost o greșeală că nu s-au dat nume proprii regiunilor. Astfel, nu s-a dezvoltat sentimentul identității regionale.

– În 2002 și 2003, a existat o fereastră de oportunitate pentru înființarea regiunilor administrative. Unii au spus că este prea devreme. 2013 este singurul an în care pot fi înființate regiuni administrative, iar acum sunt unii care spun că e riscant. Ei spun asta pentru că regiunea nu este desenată cum ar vrea ei, sau pentru că județele lor nu au șanse de a căpăta reședința. Avem capacitatea de a ne ridica deasupra acestor chestiuni.

– Scopul este să avem mai multe Programe Operaționale Regionale, este o modalitate prin care fondurile europene pot fi obținute mai ușor. Județul este prea mic pentru a coordona proiecte de anvergură, Guvernul este prea departe. Obiectivele sunt dezvoltarea echilibrată și servicii de calitate pentru cetățeni.

– Regionalizarea nu este o obligație sau un moft, ci o necesitate.

– Ar fi o greșeală formarea unei regiuni pe criteriu etnic, formată din 2-3 județe subdezvoltate. O astfel de regiune nu are șanse, resorturi pentru dezvoltare.

– Prima atapă, în acest an, este formarea regiunilor administrative și numirea liderilor, urmând ca din 2016 aceștia să fie aleși. În a doua etapă, de la 1 ianuarie 2014, începem o perioadă de tranziție, pentru cadrul instituțional regional, operaționalizarea sistemului fiscal, bugetar, financiar și acreditarea regiunilor ca autorități de management, pentru ca în 2-3 ani să aibă același statut ca în Polonia sau  Germania.

– Am ajuns în situația în care firme mici și mari ne solicită să avem un alt sistem de salarizare pentru funcționari, pentru că își dau seama că nu pot avea servicii de calitate de la oameni cu 700 sau 800 de lei pe lună.

Vlad Bârleanu

foto: morgenpost.de

 

 

 

 

 

NICIUN COMENTARIU