marți, 11 august 2020 - 15:38

Cum a tradus greșit Ministerul Sănătății o procedură OMS privind testarea COVID-19 și acum se spală pe mâini

INSP: A început trendul descendent al epidemiei COVID. Lista județelor

Trendul epidemiei COVID-19 a fost descendent în ultima săptămână în 10 județe, însă în București și alte 12 județe este în continuare ascendent, potrivit...

Vladimir Putin anunță că Rusia a înregistrat primul vaccin anti-COVID din lume

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, marți, că Rusia a înregistrat primul vaccin împotriva noii infecții cu coronavirus.  "Un vaccin contra coronavirusului a fost înregistrat...

Se schimbă regulile de testare pentru COVID-19. Recomandările Institutului Național de Sănătate Publică

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a schimbat regulile de testare pentru noul coronavirus. Specialiștii institutului recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de...

Raportul Curții de Conturi: Abateri și prejudicii de 700 milioane lei ale administrației publice, în starea de urgență. DOCUMENT

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, descoperind prejudicii de sute de milioane de...

Probele prelevate pentru testarea COVID-19 în România ar fi putut fi compromise din cauza unei traduceri a specialiștilor din Ministerul Sănătății, afirmă șefa Laboratorului de Genetică din cadrul INML Mina Minovici, un medic legist cu experiență profesională de 28 de ani. O parte dintre desele erori ale testelor ar fi putut fi cauzate de o recomandate a Comisiilor reunite de microbiologie din MS care au tradus după ureche expresia „salt solution” prin ser fiziologic.

Într-un răspuns pentru Sursa Zilei, Ministerul Sănătății afirmă că documentul său referitor la metodologia de testare este doar o recomandare și că „deciziile privind aplicarea acestora sunt luate la nivelul unităților sanitare”.

Ligia Bărbării explică, într-un interviu pentru Antena3, că specialiștii Ministerului Sănătății au tradus greșit mediul viral pentru transportul eșantioanelor de la locul prelevării (spitale, centre de carantină) către laboratoare, ceea ce ar fi putut duce la distrugerea țesuturilor și alterarea probelor.

Sursa Zilei a documentat în luna aprilie acest subiect, însă răspunsul Ministerului Sănătății a venit cu mare întârziere și incomplet.  

Procedura utilizării serului fiziologic este recomandată în România chiar de Comisia de Microbiologie Medicală din Ministerul Sănătății. Doar că, din englezescul „sterile saline” (care pentru profesioniști este termen uzual pentru eglezescul „fosfat buffer saline”), specialiștii de la Sănătate au tradus SER FIZIOLOGIC. Nici după întrebările noastre cu privire la această eroare, MS nu a reanalizat problema, ci a plasat responsabilitatea asupra celor care aplică recomandarea.

CITIȚI AICI DOCUMENTUL

Referințe științifice absolute din literatura de specialitate arată că păstrarea și transportul mucoasei cu conținut viral nu se face în ser fiziologic. Că este o eroare românească o arată și recomandările de transport formulate de OMS pentru probele COVID-19, preluate, după 19 martie, de protocoalele naționale din mai multe state, inclusiv SUA, Germania, Anglia.

Recomandarea Comisiilor de Microbiologie Medicala – Diagnostic SARS-2

CITIȚI AICI RECOMANDAREA DE TRANSPORT ȘI PĂSTRARE A PROBELOR COVID -19, OMS, 19 MARTIE 2020

Kitul utilizat pentru recoltarea de probe conține, în mod obișnuit, un mediu de transport sigur (DOCUMENT) Pentru profesioniști, noțiunea „sterile saline” denumește, în mod uzual substanța „fosfat buffer saline” – o substanță cu o compoziție chimică total diferită. Iar dacă noțiunea elementară pentru profesioniștii laboratoarelor lasă loc de interpretări la traducere, o analogie simplă ar fi trebuit să ajute Ministerul Sănătății să nu greșeasă: poate un om să supraviețuiască alimentat cu ser fiziologic?

„Mediul de transport AMIES este formulat pentru a menține viabilitatea microorganismelor fără o creștere semnificativă a lor, fiind non-nutritiv, tamponat cu fosfați și semi-solid. Amies și-a dezvoltat formula (1967) cu cărbune după ce a dovedit că Neisseria gonorrhoeae și-a crescut rata de supraviețuire atunci când au fost utilizate tampoane de cărbune. Amies a rezolvat problema eliminării cărbunelui din tampoane prin încorporarea cărbunelui în formulare. Amies Transport Medium este recomandat pentru probele de gât, vaginale și răni. Cărbunele neutralizează acizii grași toxici pentru microorganisme. Sărurile de clorură furnizează electroliți esențiali pentru transport și echilibrul osmotic. Fosfații acționează ca un sistem tampon. Tioglicolatul de sodiu suprimă modificările oxidative și asigură un mediu redus”, arată o resursă diponibilă on-line.

Un uriaș scandal privind erorile testărilor pentru COVID-19 a adus neîncrederea populației în măsurile luate de guvern. Mai mulți pacienți au contestat în instanță rigoarea acestora, iar procesele sunt în curs. Literatura de specialitate arată că erorile de laborator reprezintă o preocupare vie printre profesioniștii din domeniu, de aceea au fost stabilite proceduri clare pentru urmărirea și determinarea acestora. Pentru profesioniști, este limpede că peste 80% dintre erorile de testare se produc înainte ca eșantioanele să fie prelucrate. 

Riscul de contaminare a fost redus în mod semnificativ, iar timpul de transformare pentru a genera rezultate a fost scurtat. În schimb, standardizarea și aspectele privind asigurarea/controlul calității au rămas adesea nesimțite, necesitând îmbunătățire urgentă. Mai mult, trebuie luat în considerare faptul că diagnostice virale fiabile depind de probleme preanalitice, cum ar fi alegerea materialului eșantion corect, eșantionarea optimă, timpul cu privire la cursul bolii și durata și condițiile transportului probelor la laborator.”, scrie una dintre bibliile infecționiștilor din toată lumea – „Lennette’s Laboratory Diagnosis of Viral Infections” – disponibilă on-line aici.

Dar oficialii Ministerului Sănătății și organizațiile profesionale au ales să nu vorbească despre erori și despre măsura în care acestea sunt imputabile profesioniștilor din laboratoare sau nu. O autoritate a statului ar fi trebuit să se asigure că medicii și asistentele știu să preleveze corect probele pentru COVID-19. Ceea ce nu s-a întâmplat. O demonstrează această minimală resursă pusă la dispoziție: un clip privind procedura de recoltare a probelor COVID-19, elaborat de Rețeaua de Sănătate Publică a Marii Britanii și publicat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică

Deși au trecut deja cinci luni de la debutul oficial al pandemiei, în România nu a fost făcute publice analize privind erorile testărilor pentru diagnosticarea COVID-19 sau protocoalele de validare a rezultatelor de laborator.

„Orice se poate. Pentru că aceste laboratoare nu au fost validate. Nu au experiență. Și, evident, că apar niște semne de întrebare. Rezultatele îndoielnice apar unde? La cazurile dificile. Atunci când ai un pacient cu viremie semnificativă, deci, cu o cantitate destul de consistentă de virus în secrețiile lui nazale și bucale, testarea e ușoară, detectezi virusul. Problema e la cazurile-limită, unde cantitatea de virus în secreții e scăzută și riscul de a greși e mare. Mai ales dacă nu ești experimentat în tehnicile moleculare. Cazurile critice apar atunci când, de exemplu, trebuie să declari vindecat un pacient. După două testări negative tu trebuie să-l externezi ca fiind vindecat. Și, poate, peste o săptămână el se internează din nou cu viremie mare. E posibil ca el să fi fost, de fapt, pozitiv la externare, dar tu nu ai reușit să detectezi acea cantitate de virus. Și, practic, infecția în organismul lui a recidivat.”

Dr. Ligia Bărbării, Șef Laborator Genetică INML Mina Minovici, interviu pentru Antena 3

 

Grecia impune noi restricții anti-COVID începând de astăzi. Cum sunt afectați turiștii

Oficialii greci au anunțat că, începând de marți, barurile, terasele și restaurante din unele dintre cele mai importante destinații turistice se vor închide pe...

Magistrații Curții de Apel au trimis dosarul “10 august” Tribunalului București, pentru că nu ar avea competență

Curtea de Apel Bucureşti a decis, luni, chiar în ziua de 10 august, la doi ani de la evenimentele din Piața Victoriei, că nu...

INS: Numărul deceselor din primele 6 luni, mai mic decât în perioada similară a lui 2019. GRAFICE

​​În primele 6 luni din acest an în România au decedat cu aproape 6.000 de români mai puțini decât în prima jumătate de an...

Șeful epidemiologiei suedeze: “Este foarte periculos să ne punem speranța numai în măști”

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) În dialog cu ziarul german ”Bild”, șeful epidiomologiei suedeze Anders Tegnell pune la îndoială eficacitatea acoperirii gurii și nasului în lupta împotriva...

Orban admite că nu mai există creștere de noi infectări și merge înainte cu alegerile locale

Premierul Ludovic Orban susține că organizarea alegerilor locale s-ar putea desfășura fără probleme, dacă se menține actuala rată de infectare cu noul coronavirus. ”Dacă ne...