joi, 28 mai 2020 - 11:20

Cum a reușit Remus Vulpescu să fie și acționar, și membru al Consiliului de Administrație la Rompetrol Rafinare

COTAR: RCA va ajunge la prețuri din Vest, dar despăgubirile vor rămâne la nivelul actual

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) avertizează că liberalizarea prețul RCA ar duce la situaţia în care prețul poliţei să poată crește...

Cum a schimbat pandemia viața a 60% dintre români

Pandemia de COVID-19 a redus veniturile românilor şi a modificat percepţia acestora asupra riscurilor, schimbând totodată comportamentul de consum, arată datele celui mai recent...

Producătorul celebrului Euthyrox lucrează la un medicament anticoronavirus, care a trecut deja testul de siguranță

Compania farmaceutică Merck, celebrul producător al Euthyrox a iniţiat procedurile de testare a unui tratament anticoronavirus cu o pastilă dezvoltată de savanţi americani care...

Donald Trump amenință rețelele de socializare cu închiderea

Președintele Donald Trump amenință să reglementeze sau să închidă rețelele de socializare, după ce platforma Twitter a semnalat că două postări ale președintelui ar fi...

Fostul șef al Oficiului pentru Privatizări și Participațiile Statului (OPSPI), Remus Vulpescu, deține acțiuni la compania Rompetrol Rafinare (RRC). Pentru că este acționar de aproape 20 de ani, Remus Vulpescu a reușit să combine această calitate cu cea de reprezentant al statului în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare.

Revocat, între timp, din funcția de membru al CA al Rompetrol Rafinare, nu a fost încă „deranjat” de inspectorii Agenției Naționale de Integritate, deși aceștia fac anumite verificări față de el. Totuși, rîmâne întrebarea cum un personaj care a reprezentat interesele statului într-una dintre companiile cu care același stat a avut un diferend costisitor mai bine de zece ani, a reușit să se dedubleze în ședințele de CA.

Remus Vulpescu, actualul șef de cabinet al ministrului finanțelor, Daniel Chițoiu, și-a amintit că deține acțiuni la Rompetrol Rafinare abia în ultima declarație de interese, completată în 26 aprilie 2013, când s-a angajat la Finanțe. Asta deși este posesorul pachetului de acțiuni încă din anii `90.

Dețin acțiuni la Rompetrol din ’90 și…nu știu…de la prima privatizare făcută de statul român după Revoluție

Remus Vulpescu
pentru Sursa Zilei

Numai că în declarația de interese anterioară, completată în 18 octombrie 2012, cât era consilierul ministrului economiei – portofoliu deținut la aceeași dată tot de Chițoiu – acesta a precizat negru pe alb că nu deține acțiuni la nicio companie. Mai mult, în declarația de avere, completată la aceeași dată, Vulpescu nu amintește nimic nici despre funcția deținută anterior, adică aceea de șef al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI). De fapt, declarațiile de avere și de interese ale lui Vulpescu, care trebuiau să fie completate la numirea în funcția de șef al OPSPI, nu există. Nici pe site-ul Oficiului, nici pe cel al Ministerului Economiei, nici pe cel al Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Vulpescu a fost, pe rând, de la începutul anului 2012, președintele comisiei de negociere a contractelor bilaterale cu Hidroelectrica, președinte al Consiliului de Administrație la Hidroelectrica, șef al OPSPI (începând din 17 mai 2012, fiind numit de ministrul economiei de la acea vreme, Daniel Chițoiu), administrator special al Hidroelectrica, consilier al ministrului economiei (și, simultan, reprezentantul statului în CA al Rompetrol Rafinare), șef de Cabinet al ministrului finanțelor publice (în 2013, după venirea lui Chițoiu la Finanțe).

Cronologia exactă a funcțiilor lui Vulpescu este greu de stabilit, în condițiile în care primele declarații depuse – una de avere și una de interese – datează din octombrie 2012, când acesta devenise deja consilierul ministrului economiei. Iar acestea nu punctează nicio funcție deținută anterior de Vulpescu, deși ele au fost destule, inclusiv reprezentant al statului în AGA la Electrica SA, reprezentant al statului în Comisiile de Coordonare și Negociere Electrica Muntenia Sud, în Comisia de Coordonare a Privatizării Nuclearelectrica și în Comisia de Privatizare a Cuprumin SA. Abia declarația de avere depusă odată cu venirea la Finanțe, respectiv cea completată în 26 aprilie 2013, punctează funcțiile deținute mai sus și veniturile aferente.

Calitatea simultană a lui Vulpescu de acționar privat la Rompetrol Rafinare și cea de unic reprezentant al statului în Consiliul de Administrație al aceleiași companii ar putea fi o problemă. Dar Vulpescu nu crede că există o situație de incompatibilitate.

Nu văd unde-ar fi problema. M-ați prins într-o ședință și n-o să putem sta foarte mult de vorbă acum. Dacă vreți să ne vedem într-o zi și dacă aveți subiecte mai interesante discutăm. Dar aici nu veți găsi nicăieri vreo incompatibilitate

Remus Vulpescu
șeful de cabinet al ministrului finanțelor

Am cerut opinia OPSPI, prin Ministerul Economiei, dar și a Agenției Naționale de Integritate, însă nu am primit niciun răspuns. Reprezentanții ANI ne-au transmis însă că documentarea cu privire la situația lui Vulpescu mai durează.

Circumstanțele ar putea fi unele agravante, fiindcă între compania la care Vulpescu are acțiuni și statul român – ale cărui interese în aceeași companie tot Vulpescu le-a reprezentat – a existat un diferend, vreme de mai mulți ani, stins în februarie 2013. Atunci, statul român și Rompetrol Group au semnat un memorandum prin care compania deținută de kazahii de la KazMunaiGaz va plăti statului român un preț minim de 200 de milioane de dolari, pentru pachetul 26,6% din acțiunile Rompetrol Rafinare (RRC), pe care Guvernul îi va pune într-un fond de investiții în care va avea o participație de 20%. Pachetul de acțiuni tranzacționat a rezultat din eșalonarea unei datorii de 603 milioane de dolari acordată de Guvernul Năstase în anul 2003 grupului RRC, controlat atunci de Dinu Patriciu.

Guvernul Năstase a transformat datoriile Rompetrol în obligațiuni cu maturitate în septembrie 2010, termen până la care compania petrolieră a răscumpărat obligațiuni de numai 71 de milioane de dolari. Apoi, în 2007, Rompetrol este cumpărat de KazMunaiGaz. Prin memorandumul adoptat de Guvern, în viitorul fond de investiții în valoarea totală de 1 miliard de dolari, România va avea o participație de 20% pentru cele 200 de milioane de dolari, iar The Rompetrol Group, restul de 80%.

Negocierile dintre stat și Rompetrol au început de vremea Guvernului Boc și au fost reluate de Guvernul Ponta. Vulpescu, acționar privat la RRC, era în iunie 2012 șef al OPSPI, când statul român negocia diferendul cu Rompetrol. Vulpescu, acționar privat la RRC, era în octombrie 2012 consilier al ministrului economiei, tot când statul român negocia diferendul cu Rompetrol, dar și reprezentant al statului în Consiliul de Administrație al RRC. Ca o paranteză, alături de el, membru în CA al RRC a fost și Marian Iulian Butnaru, director în Autoritatea Națională a Vămilor și consilier personal „de carieră” al ministrului Chițoiu.

Revenind la Vulpescu, acesta era încă „ancorat” la Ministerul Economiei în momentul semnării memorandumului dintre stat și Rompetrol și în ajunul numirii sale ca șef de cabinet al lui Chițoiu. Presa a scris la acea vreme că Vulpescu și-a păstrat statutul de consilier și după schimbul dintre Chițoiu și Varujan Vosganian, lucru negat cu vehemență de cel din urmă. O precizare importantă este că, din punct de vedere instituțioanal, OPSPI și Ministerul Economiei ar fi fost obligate, prin statutul lor, să participe măcar, dacă nu să negocieze, memorandumul cu Rompetrol. Surse guvernamentale au declarat, de altfel, pentru Sursa Zilei că Vulpescu a luat parte la negocieri. Dar acesta neagă.

Nu am participat la nicio negociere legată de acel memorandum și am luat cunoștință de existența lui din presă, chiar dacă eram membru al Consiliului de Administrație (al RRC – n.red.) în acel moment. Și chiar, la momentul ăla, am crezut că dacă aș fi participat la negocieri aș fi putut avea și un aport. Dar nu, nu am participat. Și nici măcar nu am știut de existența acelor negocieri

Remus Vulpescu
șeful de cabinet al ministrului finanțelor

Deci, în primul rând, Vulpescu neagă faptul că ar fi avut cunoștință de memorandum. La acest aspect vom reveni. În al doilea rând, șeful de cabinet al lui Chițoiu spune că, „la momentul ăla”, chiar a crezut că dacă ar fi participat la negocieri, ar fi putut avea și un aport. Deci știa de negocieri, fiindcă și-ar fi dorit să participe la ele, ca să aibă un aport. Dar nu a participat. Apoi revine și spune că, de fapt, nici măcar nu știa de existența acelor negocieri. Fractura de logică este evidentă. În plus, dincolo de logica înșelătoare, este greu de crezut că un șef al OPSPI, ulterior consilier personal al ministrului economiei, nu știe că, între statul pe care îl reprezintă și companiile la care același stat este acționar, există negocieri.

Revenind la memorandum, Vulpescu a declarat pentru Sursa Zilei că nu avea cunoștință de el și că a aflat din presă că a fost semnat. Și-acum dovada că fostul „gropar” al privatizării Oltchim știa atât despre negocierile dintre stat și Rompetrol, cât și despre memorandum. Într-un interviu acordat pe 18 februarie 2013 ziarului Bursa, Vulpescu spunea că statul kazah nu este dispus să plătească valoarea nominală a creanței istorice la Rompetrol. Redăm mai jos articolul în care Vulpescu arată că e cam bine informat cu privire la diferendul dintre stat și Rompetrol, pentru cineva care nu a participat la negocieri și nici n-a auzit de memorandum, deși acesta se semnase cu trei zile înainte.

Domnia sa consideră că escaladarea litigiului dintre statul român şi KazmunaiGaz (KMG), acţionarul Rompetrol Group, poate conduce la un conflict în care toată lumea pierde.

Întrebat dacă este oportună această vânzare de acţiuni a statului român, în această perioadă, domnul Remus Vulpescu ne-a spus: “Nu ştiu dacă există o «grabă» de a vinde acum. Cred însă că ar fi păcat ca potenţialul de cooperare între România şi Kazahstan să rămână blocat din cauza litigiului Rompetrol. Mai cred că o soluţie de compromis acceptabilă de ambele părţi ar permite demararea de investiţii noi şi încasarea de către Statul Român a unor venituri bugetare în valori anuale superioare creanţei istorice iniţiale, măcar pe viitor, după câţiva ani de blocaj dăunător pentru ambele state”.

Domnia sa apreciază că potenţialul de cooperare româno-kazahă, gestionat corect, poate aduce la buget, din impactul fiscal al unor investiţii noi, încă 400-500 milioane de euro (500-600 milioane USD), anual.

Remus Vulpescu ne-a mai spus: “Raportat la situaţia prezentă, Statul Român nu pierde nimic. În iunie 2011, instantele judecătoreşti independente au respins acţiunea Ministerului Finanţelor, temeiul hotărârii judecătoreşti, creanţa fiscală a fost stinsă şi, în locul ei, Statul a primit prin conversie acţiuni la o societate cu un grad uriaş de îndatorare către acţionarul majoritar şi care produce numai pierderi.

În calitate de acţionar, Statul ar trebui să aducă bani în această companie pentru acoperirea pierderilor, în timp ce acţionarul majoritar ar converti în capital social părţi din creanţele sale.

În calitate de colector de taxe şi impozite, Statul încasează anual peste 1 miliard USD taxe şi impozite de la grupul Rompetrol. Cred că interesul Statului este ca Rompetrol să funcţioneze (şi nu văd cum altfel decât cu KMG la cârmă, care aduce şi ţiţeiul) şi să plătească impozite şi taxe.

Raportat la situaţia anterioară hotărârii judecătoreşti, într-adevăr, Statul pierde mare parte din creanţa fiscală istorică. S-ar putea pune problema, eventual, de a stabili răspunderi pentru persoanele care au făcut posibilă conversia/conversia parţială a creanţei în acţiuni. Nu ştiu dacă ar ajuta la ceva … Atât cât am putut să îmi dau seama, Dinu Patriciu este cel care a cumpărat subevaluat şi a revândut supraevaluat, provocând pierderi atât Statului Roman cât şi Statului Kazah”,

Bursa
18 februarie 2013

Vulpescu este, momentan, investigat de ANI cu privire la veniturile din declarațiile de avere, mai exact dacă acestea se pot justifica sau nu. Mai mult, la finalul anului trecut, procurorii DNA au declanșat o investigație la Ministerul Economiei, deoarece aveau informații în legătură cu presupuse fapte de corupție. Investigațiile îi vizau pe Remus Vulpescu, pe atunci consilier al ministrului economiei, și pe Ioana Apan, secretar general adjunct la același minister.

Mai exact, procurorii suspectau că cei dor ar fi primit de la Fondul Proprietatea bani în conturi off-shore, că li se plăteau vacanțe și că circulau cu mașini de lux închiriate de Fondul Proprietatea.

Cosmina Croitoru

Copiii din Europa și Asia Centrală, cei mai afectați de sărăcia cauzată de pandemie (Studiu)

Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea expune riscului sărăciei până la 86 de milioane de copii în plus până la sfârşitul anului,...

Operațiune oficială SUA, în Columbia. Are ca țintă guvernul Maduro

SUA au trimis în Columbia o unitate a forţelor speciale de luptă împotriva traficului de droguri, operaţiune ce vizează guvernul lui Nicolas Maduro în...

Avocatul Poporului contestă CARANTINA prin ordinul de ministru

Avocatul Poporului a transmis o nouă sesizare Curții Constituționale, de această dată pentru modul în care guvernul a ales să reglementeze carantina. Avocatul Poporului...

Lege: Mai multe categorii de angajați din mediul sanitar și asistență socială primesc stimulent COVID-19

Camera Deputaţilor a modificat, miercuri, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2020, stabilind extinderea categoriilor de persoane care vor beneficia de acordarea stimulentului de risc...

Efectele pandemiei: UE introduce conceptul de „identitate electronică publică”

Comisia Europeană a propus miercuri creșterea gradului de digitalizare în UE și, printre instrumentele avansate, a introdus ideea unui ”e-ID”, adică o identitate electronică publică pentru fiecare...