joi, 28 mai 2020 - 7:55

„Cuierul președintelui”, Lucian Pahonțu, #rezistă la șefia SPP, în ciuda trecutului scandalos

Avocatul Poporului contestă CARANTINA prin ordinul de ministru

Avocatul Poporului a transmis o nouă sesizare Curții Constituționale, de această dată pentru modul în care guvernul a ales să reglementeze carantinarea. Avocatul Poporului...

Lege: Mai multe categorii de angajați din mediul sanitar și asistență socială primesc stimulent COVID-19

Camera Deputaţilor a modificat, miercuri, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2020, stabilind extinderea categoriilor de persoane care vor beneficia de acordarea stimulentului de risc...

Efectele pandemiei: UE introduce conceptul de „identitate electronică publică”

Comisia Europeană a propus miercuri creșterea gradului de digitalizare în UE și, printre instrumentele avansate, a introdus ideea unui ”e-ID”, adică o identitate electronică publică pentru fiecare...

După ce a picat prin moțiune de cenzură, Orban are patru miniștri „picați” cu moțiuni simple

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului educaţiei şi cercetării, Monica Anisie, cu 172 voturi „pentru” și 92 „împotrivă”. Este al patrulea ministru...

Doar doi șefi de servicii secrete din România reușesc să reziste în fruntea structurilor pe care le conduc de 12 ani, timp în care au activat sub mandatele a doi președinți, a mai multor prim-miniștri, dar și a patru legislaturi.

Lucian Pahonțu și Marcel Opriș au fost numiți, prin deecret prezidențial, în aceeași zi, 7 decembrie 2005, în fruntea Serviciului de Protecție și Pază, respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale. Decretele au fost semnate de președintele Traian Băsescu, la un an de la depunerea jurământului în Parlament.

Cei doi șefi de servicii secrete rezistă și acum în funcții în ciuda situațiilor controversate în care au fost implicați. Marcel Opriș a fost în centrul a două scandaluri majore, unul legat de alegerile din 2009, fiind și audiat de comisia parlamentară specială, dar și în cazul accidentului din Munții Apuseni.

Despre Lucian Pahonțu se spune că ar fi depozitarul unor mari secrete adunate mai ales în mandatele de președinte ale lui Traian Băsescu, dar și în cel al lui Klaus Iohannis. Aparent, acesta ar fi unul dintre motivele pentru care actualului șef al statului îi este greu să-l schimbe din funcție. De altfel, după instalare la Palatul Cotroceni a lui Klaus Iohannis, toată opinia publică era convinsă de intenția de reformare a structurilor de securitate, însă Lucian Pahonțu a rămas, ca și Marcel Opriș, în biroul său de vizavi de Palatul Cotroceni.

Poate că a contat foarte mult scena în care Klaus Iohannis și-a aruncat nervos paltonul pe capota mașinii de protocol, la Paris. Prezent în dispozitiviul de agenți SPP, Lucian Pahonțu a preluat haina președintelui ținând-o în brațe până coloana oficială a plecat. De la acest incident petrecut în februarie 2015, la scurt timpd e la preluarea mandatului de șef al statului, generalul Lucian Pahonțu a primit porecla „Cuierul președintelui”, cunoscută în mediul serviciilor secrete.

Nu mai departe de anul trecut, fostul jandarm Lucian Pahonțu a fost acuzat de un subordonat că a împușcat un om în cap, la o partidă de vânătoare. Nu se știe dacă accidental sau premeditat, cert este că șeful SPP a fost scos basma curată de procurori. Mai mult, denunțătorul a fost pus sub învinuire în dosar tocmai sub acuzați de ucidere din culpă.

Cel mai vechi, dar și mai răsunător scandal a fost cel în care Lucian Pahonțu a fost acuzat că a distrus obiecte de patrimoniu pe când conducea Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (BSIJ). Mai exact, în anul 2003 a fost încheiat un proces-verbal între Muzeul Naţional de Istorie şi BSIJ pentru 536 de obiecte de patrimoniu, împrumutate unităţii – tablouri, statui de piatră sau bronz, vase de ceramică. Surse judiciare susţin că Lucian Pahonţu ar fi cerut să se picteze peste câteva vase de ceramică. Multe tablouri repictate reprezentau membri ai familiei Ceauşescu. Raportul a fost depus la Parchetul Militar, dar cazul a fost mușamalizat. Pahonțu a spus la acea vreme că este vorba de obiecte şi tablouri în care era înfăţişat Nicolae Ceauşescu şi peste care s-a pictat cu tempera imaginea voievodului Vlad Ţepeş. Aceste obiecte serveau, potrivit lui Lucian Pahonţu, la decorarea sălilor Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei.

Și construirea noului sediu al SPP a fost extrem de controversată în privința cheltuielilor. Peste 43 de milioane de euro a costat ridicarea sediului impunător vizavi de Palatul Cotroceni. Din 2008, de la semnarea contractului în valoare de 35 de milioane de euro, cu firma Bog’Art a lui Raul Doicescu, și până în 2013 au fost încheiate nu mai puțin de nouă acte adiționale. Așa se face că noul sediu al SPP ajunsese să coste nu mai puțin de 155.590.434 de lei fără TVA, adică 192.932.138 de milioane de lei cu TVA. În total, peste 43.254.000 de euro. Bani plătiți pentru o clădire care nu era finalizată la acel moment.

Diana Tache
Andi Topală

ARCA, scrisoare deschisă către Guvern și Președinție pentru susținerea Pactului Național pentru Autostrăzi

Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) a transmis o scrisoare deschisă pentru a face un apel de susținere a primului Pact Național pentru...

Klaus Iohannis, gest nervos la finalul declarațiilor, la Cotroceni. VIDEO

Președintele Klaus Iohannis a avut un gest nervos la finalul declarațiilor de miercuri, de la Palatul Cotroceni, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a...

Jumătate din testele pentru anticorpi în cazul noului Coronavirus ar putea fi greșite

Testele de anticorpi utilizate pentru a determina dacă persoanele au fost infectate în trecut cu Covid-19 ar putea fi greșite în proporție de până...

Proiect de lege: Reținerea unei persoane în secția de poliție, doar opt ore

O persoană poate fi ţinută în secţia de poliţie doar opt ore. Atât au la dispoziţie oamenii legii pentru a verifica identitatea celui pe...

Bulgaria: De la 1 iunie – Terase, baruri, restaurante redeschise. Concerte reluate, spectacole de teatru și evenimente culturale

Restaurantele, barurile şi cafenelele din Bulgaria se pot redeschide la întreaga capacitate începând de luni, au anunţat autorităţile de la Sofia. Ministrul Sănătăţii, Kiril...