3 C
București
sâmbătă, 4 decembrie 2021 - 2:52
No menu items!

Cu cine va guverna Klaus Iohannis

spot_img

Majoritatea parlamentară, necesară pentru un nou Guvern

Iohannis_SZ 1

Fără o nouă majoritate în Parlament, până în 2016, care să-i ofere și un guvern de altă coloratură politică, relația dintre noul președinte Iohannis, Executiv și Legislativ va avea dificultăți în colaborare.

Trecerea UDMR și a PMP de partea PNL și PDL, dar și reducerea „forțată” a numărului de parlamentari, prin avizarea tuturor cererilor de arestare ale DNA și DIICOT, nu sunt suficiente pentru a înlocui Guvernul Ponta. Iar pentru un nou Executiv, Iohannis și susținătorii săi  – PDL și PNL – au nevoie de o nouă majoritate parlamentară.

Se poate vorbi despre formarea unei noi majorități parlamentare doar în cazul în care Guvernul Ponta fie se retrage prin demisie, fie este demis prin moțiune de cenzură.

În cazul unei demisii a Executivului, Klaus Iohannis trebuie să desemneze un nou premier. Atât un prim-ministru de dreapta, cât și unul de stânga trebuie votat în Parlament, de o majoritate. Dacă în cazul unui premier desemnat de la PSD, situația s-ar rezolva mai ușor, în situația în care premierul desemnat este de la un partid de opoziție, este nevoie de o nouă majoritate pentru a-l putea vota.

Dacă actuala majoritate parlamentară nu acceptă propunerea lui Klaus Iohannis, Parlamentul poate fi dizolvat și se ajunge la alegeri anticipate.

De cealaltă parte, o moțiune de cenzură nu poate trece de asemenea decât dacă există o majoritate care să o adopte.

Astfel, fie pentru votarea unui nou premier desemnat, în urma demisie actualului șef de guvern, fie pentru trecerea unei moțiuni de cenzură, este nevoie de votul a 286 de parlamentari (jumătate plus unu din numărul total care este, în prezent de 570 de parlamentari – 401 deputați și 170 – senatori).

PNL și PDL au în total 172 de parlamentari (PNL – 116 și PDL – 56), în timp ce PSD și UNPR (care a anunțat deja că va rămâne alături de partidul condus de Victor Ponta) însumează 265 de parlamentari. Un calcul simplu arată că, pentru a trece o moțiune de cenzură, PNL și PDL ar mai avea nevoie de 114 voturi. Din acestea, ar putea atrage ușor încă 84 de voturi, dacă ar face alianțe cu UDMR, PPDD, cu grupul parlamentar al minorităților, dar și cu senatorii și deputații neafiliați (majoritatea membri PMP). În acest context, PMP-ul Elenei Udrea este de așteptat să treacă rapid în barca PNL-PDL. Apoi, având în vedere apartenența UDMR (26 de parlamentari) la Partidul Popular European, UDMR ar putea rupe alianța cu actualii săi parteneri de guvernare. UDMR i s-ar alătura grupul minorităților (17 membri), care a mers, de fiecare dată mână în mână cu formațiunea condusă acum de Kelemen Hunor. Greu de convins nu sunt nici independenții rămași în afara PMP.

Cu toate acestea, chiar dacă ar obține voturile celor 84 de parlamentari din aceste grupuri, PNL și PDL ar mai avea nevoie de încă 31 de voturi. Pentru care poate negocia, individual, cu senatori sau deputați din UNPR, din grupul liberal-conservator (condus de Călin Popescu – Tăriceanu și Daniel Constantin care însumează 50 de parlamentari) sau chiar din PSD.

Structura Parlamentului României pe partide

Număr total de parlamentari 570 (401 deputați și 170 senatori)

PSD – 215 parlamentari

PNL – 116 parlamentari

PDL – 56 parlamentari

UNPR – 50 parlamentari

PC – 21 parlamentari

PLR – 29 parlamentari

UDMR – 26 parlamentari

Grupul național al minorităților – 17 parlamentari

PPDD – 17 parlamentari

Independenți (neafiliați, incluzând PMP) – 23 parlamentari