vineri, 4 decembrie 2020 - 9:54

Cu cine va guverna Klaus Iohannis

Cercetătorii redau vederea pierdută la șoareci, printr-o intervenție genetică de reîntinerire a celulelor

Își amintesc celulele vechi și deteriorate cum era să fii tânăr? O echipă de cercetători de la Harvard afirmă că a reprogramat neuronii în...

Iohannis îndeamnă românii să meargă la urne indicându-le să voteze PNL

Președintele Klaus Iohannis încalcă din nou prevederile constituționale și se situează în afara poziției de arbitru pe scena politică, făcând campanie și îndemnând electoratul...

Sinucidere la ATI: un pacient cu covid și-a luat viața, spânzurându-se

Un bărbat infectat cu Covid 19 s-a spânzurat într-un salon ATI al Spitalului Județean din Galați, cazul fiind investigat de poliție pentru infracțiunea de...

Germania și Huawei: câtă încredere și cât control?

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Strategia germană privind rolul concernului tehnologic chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G, pare să se apropie de forma finală. Ministrul federal de...

Majoritatea parlamentară, necesară pentru un nou Guvern

Iohannis_SZ 1

Fără o nouă majoritate în Parlament, până în 2016, care să-i ofere și un guvern de altă coloratură politică, relația dintre noul președinte Iohannis, Executiv și Legislativ va avea dificultăți în colaborare.

Trecerea UDMR și a PMP de partea PNL și PDL, dar și reducerea „forțată” a numărului de parlamentari, prin avizarea tuturor cererilor de arestare ale DNA și DIICOT, nu sunt suficiente pentru a înlocui Guvernul Ponta. Iar pentru un nou Executiv, Iohannis și susținătorii săi  – PDL și PNL – au nevoie de o nouă majoritate parlamentară.

Se poate vorbi despre formarea unei noi majorități parlamentare doar în cazul în care Guvernul Ponta fie se retrage prin demisie, fie este demis prin moțiune de cenzură.

În cazul unei demisii a Executivului, Klaus Iohannis trebuie să desemneze un nou premier. Atât un prim-ministru de dreapta, cât și unul de stânga trebuie votat în Parlament, de o majoritate. Dacă în cazul unui premier desemnat de la PSD, situația s-ar rezolva mai ușor, în situația în care premierul desemnat este de la un partid de opoziție, este nevoie de o nouă majoritate pentru a-l putea vota.

Dacă actuala majoritate parlamentară nu acceptă propunerea lui Klaus Iohannis, Parlamentul poate fi dizolvat și se ajunge la alegeri anticipate.

De cealaltă parte, o moțiune de cenzură nu poate trece de asemenea decât dacă există o majoritate care să o adopte.

Astfel, fie pentru votarea unui nou premier desemnat, în urma demisie actualului șef de guvern, fie pentru trecerea unei moțiuni de cenzură, este nevoie de votul a 286 de parlamentari (jumătate plus unu din numărul total care este, în prezent de 570 de parlamentari – 401 deputați și 170 – senatori).

PNL și PDL au în total 172 de parlamentari (PNL – 116 și PDL – 56), în timp ce PSD și UNPR (care a anunțat deja că va rămâne alături de partidul condus de Victor Ponta) însumează 265 de parlamentari. Un calcul simplu arată că, pentru a trece o moțiune de cenzură, PNL și PDL ar mai avea nevoie de 114 voturi. Din acestea, ar putea atrage ușor încă 84 de voturi, dacă ar face alianțe cu UDMR, PPDD, cu grupul parlamentar al minorităților, dar și cu senatorii și deputații neafiliați (majoritatea membri PMP). În acest context, PMP-ul Elenei Udrea este de așteptat să treacă rapid în barca PNL-PDL. Apoi, având în vedere apartenența UDMR (26 de parlamentari) la Partidul Popular European, UDMR ar putea rupe alianța cu actualii săi parteneri de guvernare. UDMR i s-ar alătura grupul minorităților (17 membri), care a mers, de fiecare dată mână în mână cu formațiunea condusă acum de Kelemen Hunor. Greu de convins nu sunt nici independenții rămași în afara PMP.

Cu toate acestea, chiar dacă ar obține voturile celor 84 de parlamentari din aceste grupuri, PNL și PDL ar mai avea nevoie de încă 31 de voturi. Pentru care poate negocia, individual, cu senatori sau deputați din UNPR, din grupul liberal-conservator (condus de Călin Popescu – Tăriceanu și Daniel Constantin care însumează 50 de parlamentari) sau chiar din PSD.

Structura Parlamentului României pe partide

Număr total de parlamentari 570 (401 deputați și 170 senatori)

PSD – 215 parlamentari

PNL – 116 parlamentari

PDL – 56 parlamentari

UNPR – 50 parlamentari

PC – 21 parlamentari

PLR – 29 parlamentari

UDMR – 26 parlamentari

Grupul național al minorităților – 17 parlamentari

PPDD – 17 parlamentari

Independenți (neafiliați, incluzând PMP) – 23 parlamentari

Duel de mahala între Ponta și Cioloș. VIDEO

Cei doi candidați la alegerile parlamentare Victor Ponta și Dacian Cioloș, lideri ai partidelor Pro România și USR-PLUS, foști premieri ai României, au avut...

OMS ia în calcul „certificarea electronică” a vaccinării

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă statelor să elibereze „pașapoarte de imunitate” pentru cei care și-au revenit din COVID-19, dar investighează perspectivele utilizării certificatelor...

Judecătorul Bogdan Mateescu, noul șef al CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac în funcția de vicepreședinte. Judecătorul Bogdan...

Iohannis le-a întors spatele magistraților, după ce a ținut un discurs politic la ședința CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a folosit, joi, aula Facultății de Drept pe post de tribună politică, fără a rata momentul de discursuri de campanie electorală,...

SUA schimbă regulile carantinei: Persoanele expuse la Covid, asimptomatice și cu test negativ, stau șapte zile izolate

Persoanele care ar fi putut avea expunere la coronavirus, dar care sunt asimptomatice, pot rămâne în carantină timp de șapte zile, în loc de...