CSM s-a răzgândit: Nu sesizează CCR pentru voturile negative din Parlament pe dosarele miniştrilor anchetaţi

    CSM_sigla_SZ

    Consiliul Superior al Magistraturii ar fi urmat să pună, joi, pe ordinea de zi a plenului, subiectul conflictului contituţional reclamat de unii dintre membrii săi în cazul votului negativ dat pe cererile de avizare a urmăririi penale în cazul unor miniştri-parlamentari, ultimul exemplu fiind cel al liberalului Daniel Chiţoiu.  Subiectul nu a mai ajuns pe ordinea de plen după ce, marţi, o comisie formată din mai mulţi membri CSM,  a decis că nu este oportună o astfel de sesizare a Curţii Constituţionale întrucât cel mai probabil ar urma să fie respinsă.

    Nu se poate reţine existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în situaţia analizată şi a decis ca lucrarea să nu mai fie transmisă la Plen

    Minuta Comisiei nr 1 (patru procurori şi şase judecători)

    Pe 13 martie, în urmă cu o săptămână, şi la doar două zile după ce Parlamentul a respins avizarea urmăririi penale în cadrul fostului ministru liberal al finanţelor, Daniel Chiţoiu, în plenul CSM s-a discutat despre posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la un conflict de natură constituţională între Legislativ şi Puterea Judecătorească. Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în cadrul CSM există mai multe opinii pe această temă. Tot atunci, un membru CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă, a transmis preşedintelui Traian Băsescu şi şefilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, scrisori în care vorbea despre împiedicarea justiţiei, în condiţiile în care avizul Parlamentului nu avea legătură cu activitatea parlamentară a celor vizaţi, ci cu exercitarea unor funcţii guvernamentale.

    „Este adevărat că art. 109 paragraf 2 din Constituţie prevede că „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”, însă această prerogativă constituţională nu se poate constitui într-una discreţionară, aflată la îndemâna Parlamentului, ci, dimpotrivă, în obligaţia Parlamentului de a nu obstrucţiona justiţia atunci când există acuzaţii penale ce fac obiectul unor dosare aflate pe rolul autorităţii judecătoreşti. Parlamentul nu se poate constitui într-o barieră pentru justiţie, ci e obligat în a sprijini justiţia.”

    Sursa: Scrisoarea judecătorului Horaţius Dumbravă

    Preşedintele Traian Băsescu a răspuns într-o declaraţie de presă de la Cotroceni că la CSM sunt mai mulţi jurişti decât are Cotroceniul, iar demersul judecătorului Dumbravă ar fi doar în scopul de a câştiga notorietate. Din punct de vedere legal numai peşedintele CSM poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la un conflict de natură constituţională, nu şi membri acestuia. Horaţius Dumbravă a fost el însuşi, în 2011, preşedinte al forului care ar trebui apere independenţa magistraţilor, perioadă în care legea răspunderii ministeriale şi Constituţia funcţionau după aceleaşi reguli.

    • Adrian Năstase şi Miron Mitrea (PSD) – 13 august 2008 – Parlamentul a respins urmărirea penală deputatului Năstase, fost premier, şi a senatorului Mitrea, fost ministru al Transporturilor, în dosarul Zambaccian.

    • Laszlo Borbely (UDMR) – 11 septembrie 2012 – Vot negativ dat, după cinci luni de la sesizare, pentru urmărirea penală a fostului Ministru al Mediului cercetat de DNA după ce ar fi favorizat câteav firme în obţinerea unor contracte  cu „Apele Române”

    • Victor Paul Dobre (PNL) – 11 septembrie 2012 – Parlamentul a respins cererea de urmărire penală a fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, cercetat de PICCJ pentru abuz în serviciu, după a trimis Curţii Constituţionale, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

    • Ion Stan (PSD) – 21 decembrie 2012 – Parlamentul a votat negativ ridicarea imunităţii deputatului anchetat de DNA. Acesta a demisionat din PSD, nu şi din Parlament.

    • Mircea Diaconu (PNL) – 30 decembrie 2012, Senatul a respins solicitarea ANI pentru încetarea mandatului, în contextul unei sentinţe definitive a instanţei supreme.  CSM a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictului juridic dintre Senat şi ICCJ, plenul Camerei Superioare a constatat încetarea mandatului de senator al lui Mircea Diaconu.

    • Ovidiu Silaghi (PNL) – septembrie 2013 a demisionat din Parlamentul României şi a preluat o funcţie de europarlamentar după ce a fost acuzat de DNA că ar fi primit 200.000 de euro ca să fie anulată rezilierea contractului Romstrade, deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, cu CNADNR.

    • Varujan Vosganian (PNL) – 7 octombrie 2013 – În urma votului negativ din Parlament, fostul ministru liberal al economiei nu a mai putut fi cercetat pentru subminarea economiei naţionale în cazul favorizării firmei Interagro a omului de afaceri Ioan Niculae. În acelaşi dosar a fost pus sub acuzare Adriean Videanu.

    • Vlad Cosma (PSD) – 17 februarie 2014 – deputaţii au votat contra arestării fiului preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, acuzat că ar fi cerut 4,4 milioane de lei mită pentru intermedierea unor contracte cu instituţia condusă de Mircea Cozma.

    Mihaela Chiper

    1 COMENTARIU

    Comments are closed.