17 C
București
luni, 20 septembrie 2021 - 19:55

CSM îl contrazice pe bancherul Ghețea: Instanțele sunt pregătite să judece dosare financiar-bancare

spot_img

Sistemul judiciar este pregătit pentru soluționarea oricărei situații litigioase deduse pe rolul instanțelor judecătorești, inclusiv a celor ivite în derularea raporturilor juridice în legătură cu sistemul financiar-bancar. Poziția aparține judecătorului Constantin Nicolae, de la Direcția Legislație, documentare și contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și vine în replică la afirmațiile șefului Asociației Române a Băcilor (ARB), Radu Ghețea (foto).

Acesta din urmă a făcut în mai multe rânduri trimitere la incapacitatea instanțelor de a judeca spețe pe clauzele abuzive din contractele de credit. Ghețea a transmis public inclusiv faptul că aceste cauze trebuie clarificate la ”instanțele superioare”, în speță la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CSM nu a luat până acum o poziție publică față de afirmația lui Ghețea – exprimată într-o scrisoare confidențială transmisă BNR -, potrivit căreia ”sistemul judiciar din România nu este încă pe deplin pregătit pentru o apreciere justă a clauzelor contractuale specifice, câtă vreme există încă o percepție deformată în ce privește modul de funcționare a sistemului financiar-bancar”.

La solicitarea presei, CSM a pus pe ordinea de zi formularea unei poziții oficiale față de argumentarea șefului ARB. Un punct de vedere a fost însă elaborat de judecătorul Constantin Nicolae.

”În opinia noastră, susțineri de natura celei supuse analizei, care neagă capacitatea sistemului judiciar de a înțelege <<modul de funcționare a sistemului financiar-bancar>> denotă o abordare superficială care, în niciun caz, nu ar putea fi invocată cu pertinență pentru modificarea vreunui act normativ”, se arată în punctul de vedere formulat de Direcția Legislație, documentare și contencios din cadrul CSM.

Lobby-ul lui Ghețea

Șeful bancherilor depune, încă din 2012, eforturi susținute pentru amendarea – dacă nu, chiar eliminarea – unui articol din noul Cod de Procedură Civilă, care ar schimba semnificativ relația dintre bănci și clienți, în materia clauzelor abuzive. Lobby-ul pornit de Ghețea a culminat cu mai multe scrisori către BNR, Ministerul Justiției și comisiile parlamentare.

Astfel, ARB a transmis, în luna noiembrie a anului trecut, mai multe scrisori instituțiilor de mai sus, prin care cerea sprijin pentru modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care urma să intre în vigoare la 1 februarie 2013 și de care Ghețea se teme că ”ar putea pune în dificultate industria bancară”.

Este vorba despre un articol din Legea 76/2012 care facilitează eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul întregului portofoliu de credite specifice acordate de o bancă, ceea ce – susţine ARB – ar putea genera pierderi de sute de milioane de euro anual sistemului bancar.

Noua lege îi împuterniceşte pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen, atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.

“Băncile nu doar că nu vor mai avea dreptul de a percepe pentru viitor costurile aferente clauzelor declarate ca fiind abuzive, dar se vor vedea obligate să şi ramburseze tuturor clienţilor respectivele costuri percepute în trecut”, se arată într-o scrisoare transmisă Băncii Naţionale.

Argumentul fals al ARB

Impactul financiar al acestei prevederi este estimat de bancheri la peste 600 milioane de euro anual. ARB recunoaşte existenţa unor “posibile erori izolate apărute în practica instituţiilor de credit în trecut”, dar consideră că instanţele nu sunt pregătite să aprecieze just clauzele din contracte. Potrivit Direcției Legislație a CSM, însă, un asemenea argument nu poate fi invocat în procesul de legiferare, indiferent că este vorba de adoptarea, modificarea sau completarea unor norme juridice.

”Menirea constituțională a puterii judecătorești este aceea de a înfăptui justiția, ceea ce presupune aplicarea legilor și a celorlalte acte normative în vigoare în cauzele deduse pe rolul instanțelor de judecată”, se mai arată în punctul de vedere al Direcției Legislație a CSM.

În plus, mai mulți avocați au arătat, imediat după scurgerea conținutului scrisorii în presă, că ARB practic recunoaște că băncile au păgubit clienții, de vreme ce au și o estimare a sumelor pe care ar urma să le piardă sau restituie, dacă noul Cod de Procedură Civilă intră în vigoare în forma inițială.

Îngrijorarea bancherilor este cu atât mai mare cu cât ea vine în contextul în care mii de clienţi persoane fizice au denunţat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.

Lobby-ul lui Ghețea a câștigat o primă bătălie. În ultima scrisoare de intenție către FMI, Guvernul s-a angajat să amâne aplicarea respectivului articol din noul Cod de Porcedură Civilă, până la finalizarea unei consultări publice cu privire la acest subiect. Până acum însă, la așa-zisele dezbateri publice nu au luat parte și reprezentanții clienților păgubiți.

Cosmina Croitoru