14.1 C
București
marți, 19 octombrie 2021 - 12:53

Covid-19 și intimidarea instanțelor

spot_img
  • Vlad Drăghicescu
    (corespondență specială)

Reuniți la Berlin în cadrul unei dezbateri dedicate sistemului judiciar din Republica Federală, experți în drept au arătat că pandemia polarizează puternic nu doar sistemul judiciar, ci și profesia de avocat.

În timp ce presa elogia rolul Curții Constituționale cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a celei mai înalte instanțe din Germania, luni (27 septembrie), la Berlin, mai mulți experți în drept exprimau păreri mai puțin măgulitoare despre importanta instituție cu sediul la Karlsruhe. În România s-ar putea chiar spune că au atacat justiția.

”Sistemul judiciar german în ansamblu nu a făcut o figură bună în pandemie. Însă cel mai nefericit rol i-a aparținut Curții Constituționale Federale”, a declarat profesorul Niko Härting, avocat și fondator al cabinetului de avocatură Härting din Berlin.

Gerhard Strate, avocat din Hamburg, specializat în apărare penală și membru al Comitetului de Drept Constituțional al Baroului Federal, unul dintre participanții la dezbaterea organizată de Asociația Baroului din Berlin și intitulată ”Corona și Statul de Drept”, a întărit prompt afirmațiile colegului său.

În opinia celor doi juriști, justiția germană ar fi dat dovadă de ”ezitări și timiditate” atunci când a fost solicitată să decidă asupra unor măsuri controversate, precum prezența elevilor în școli, obligativitatea purtării măștii, ori restricțiile vizând activitatea restaurantelor și a cluburilor.

Mai mult, instanțele administrative nu ar fi primit niciun sprijin din partea jurisprudenței Curții Constituționale Federale (BVerfG). ”Nici până acum, Curtea Constituțională Federală nu a adoptat o poziție cu privire la limitele protecției drepturilor fundamentale în cazul pandemiei”, a declarat Härting.

Strate a mers și mai departe, afirmând că suspectează ”o motivație politică” în spatele reținerii manifestate de Curte, într-o perioadă în care autoritățile au decis o sumedenie de măsuri controversate. În prezent, BVerfG nu pune sub semnul întrebării deciziile guvernului federal, mai cu seamă de când în fruntea ei se află Stephan Harbarth, a afirmat Strate.

Stephan Harbarth, fost avocat și membru al Uniunii Creștin-Democrate, a fost nu o dată acuzat că este ”omului lui Merkel”. În 2020, cotidianul Handelsblatt scria: ”Pe lângă aspectele privind independența lui Harbarth există și alte întrebări fundamentale. Este oare corect transferul de politicieni și avocați, care sunt reprezentanți clasici ai unor interese, la o instanță, ba chiar la cea mai înaltă instanță germană? Ce standard de independență trebuie să se aplice? În cazul unui judecător constituțional, nu trebuie exclusă din start însăși aparența de dependență?”

Publicația amintește că în 2017, când a început discuția despre ocuparea poziției de președinte al Curții Constituționale, la o petrecere de Crăciun a grupului parlamentar CDU/CSU, Harbarth a luat loc chiar lângă cancelarul Angela Merkel.

Cotidianul ”Die Welt” scria la acea vreme că Harbarth a fost aparent ”ales pentru lucruri mai înalte”.

Conferința de la Berlin a relevat o dată în plus cât de polarizantă este discuția cu privire la rolul jucat de sistemul judiciar în pandemie.

”Sunt surprins că, în calitate de reprezentantă a profesiei de avocat, trebuie acum să apăr instanțele”, a intervenit o avocată din public. Zugrăvind o imagine net diferită de a celor doi colegi, aceasta a spus că instanțele au lucrat din greu pentru a soluționa cazurile, iar ”bătaia de joc la adresa Curții Constituționale nu este de niciun ajutor”.

La conferință a fost prezent și Dr. Dominic Hörauf, judecător și purtător de cuvânt al Curții Administrative din Berlin, instituție cu un rol aparte în rândul instanțelor administrative germane, datorită jurisdicției sale în ceea ce privește procedurile împotriva autorităților federale și demonstrațiile din capitala Germaniei.

Pentru a ilustra activitatea judecătorilor în ”regim de urgență”, Hörauf a explicat că, în vreme ce în 2019 au fost înregistrate circa 5.000 de audieri la cea mai înaltă instanță din Germania, în 2020 numărul lor a fost de numai 3.000. ”Ori de câte ori a fost posibil, de comun acord cu părțile, s-a încercat luarea unei decizii fără audieri orale”, a explicat judecătorul. În cazul audierilor la fața locului, acestea au fost transferate în săli mai mari.

O provocare deosebită, a mai spus magistratul, a reprezentat-o utilizarea tehnologiei video în procedurile de azil și de acordare a vizelor, în condițiile în care nu era clar cine ar mai putea fi prezent în încăperea persoanei audiate.

Niko Härting, care reprezintă, între alții, operatorii din domeniul gastronomiei în numeroase plângeri adresate Curții Constituționale, a criticat faptul că judecătorii celei mai înalte instanțe au ținut cont prea des de concluziile Institutului Robert Koch (RKI) – principala instituție în materie de combatere a bolilor infecțioase – fără a adopta o poziție suficient de critică față de faptul că RKI nu este o instituție de cercetare independentă, ci o instituție de stat subordonată Ministerului Federal al Sănătății.

Hörauf a replicat că instanțele administrative s-au bazat pe informațiile de specialitate ale instituțiilor de stat și în alte proceduri judiciare împotriva statului, care nu au avut legătură cu pandemia, de pildă în cazul evaluărilor de situație întocmite de Ministerul Federal de Externe în legătură cu dreptul de azil.

”Atunci când i se oferă expertiză, instanța trebuie să o examineze”, a spus Hörauf, subliniind, însă, că acesta este doar primul pas, constatările fiind apoi evaluate, pentru ca în final instanța să ia propria decizie.

”Nu cunosc niciun caz care să fi fost câștigat cu ajutorul unui studiu”, a spus Härting despre procesele privind măsurile anti-pandemice, amintind că, în cazul coronavirusului, pentru fiecare studiu se poate găsi în general și un contra-studiu.

Avocatul a evidențiat succesul pe care l-a repurtat în instanțe atunci când a reușit să descopere neconcordanțe interne în regulamente sau chiar inegalități evidente. De pildă, în martie 2021, Curtea din Berlin a hotărât că, în cadrul modelului de predare prin rotație (jumătate de clasă venind la ore într-o zi, iar cealaltă jumătate într-o altă zi), elevii din clasele a șaptea și a noua nu pot fi pur și simplu excluși din sălile de clasă.

Judecătorul Dominic Hörauf, a făcut trimitere la procedurile în care constatările științifice s-au dovedit a fi decisive, așa cum s-a întâmplat în cazul interdicției de a dansa în cluburile din Berlin, anulată în lumina noilor descoperiri științifice privind riscul scăzut de transmitere a virusului de către persoanele care s-au vindecat și cele care au fost vaccinate.

Din punctul de vedere al echilibrului de interese, nu se mai putea justifica menținerea în continuare închisă a ringurilor de dans din cluburi, aceasta reprezentând o intervenție gravă asupra libertății ce nu mai putea fi acoperită de principiul sporirii siguranței epidemiologice.
”Cine ar trebui să vorbească clar despre aberațiile în administrarea justiției dacă nu noi, avocații, mai ales când este vorba de libertățile civile?”, a întrebat avocatul Niko Härting.

Curtea Constituțională Federală este așteptată să se pronunțe în această toamnă asupra procedurii de impunere a așa-numitei ”frâne de urgență”, măsură intens promovată de cancelarul Angela Merkel în primăvară, și care prevede activarea unor restricții severe asupra activității socio-economice în cazul creșterii peste o anumită limită a cazurilor de coronavirus.