luni, 19 octombrie 2020 - 19:13

COVID-19 se mulează pe gazdele sale. Aproape 200 de mutații, identificate de geneticieni britanici

Iohannis: Autoritățile au și greșit, dar nu e haos

Președintele Klaus Iohannis a admis, luni seara, în cadrul unei conferințe de presă, că autoritățile centrale au luat măsuri bune, dar au făcut și...

Noile restricții pentru București intră în vigoare în această noapte. Care sunt acestea

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului București s-a întrunit luni în şedinţă, pentru a constata rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 din...

Stare de asediu în capitala Europei. Belgia a pierdut controlul asupra pandemiei

Belgia introduce de luni, ora 23.59, starea de asediu, care cuprinde inclusiv o interdicție de deplasare pe timpul nopții. Belgia pierde controlul asupra celui...

Eurostat: România a înregistrat în august cea mai mare creștere din UE în construcții

Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 12,4%, în luna august 2020 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, acesta fiind...

O analiză genetică efectuată pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane care au contractat COVID-19 sugerează că noul coronavirus s-a răspândit rapid în lume la finalul anului trecut şi se adaptează la gazdele sale umane, au anunţat miercuri oamenii de ştiinţă britanici, citaţi de Reuters, știrea fiind preluată de Agerpres. Descoperirea are impact major asupra eforturilor de dezvoltare a vaccinurilor.

Un studiu al cercetătorilor de la Institutul de Genetică de la University College London (UCL) a descoperit aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului coronavirus – SARS-CoV-2 – care, potrivit oamenilor de ştiinţă, demonstrează că agentul patogen poate evolua pe măsură ce se răspândeşte în rândul oamenilor.

Francois Balloux, profesor la UCL şi cosemnatar al studiului, a declarat că rezultatele demonstrează că o mare proporţie a diversităţii genetice la nivel mondial a SARS-CoV-2 este prezentă în toate ţările cele mai afectate. Acest lucru sugerează că virusul a fost transmis pe scară largă în jurul lumii de la începutul acestei epidemii.

Toate virusurile suferă mutaţii în mod natural. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu există nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai rapid sau mai lent decât era de aşteptat“, a explicat Balloux. “Deocamdată nu putem spune dacă SARS-CoV-2 devine mai mult sau mai puţin letal şi contagios”, a adăugat specialistul.

Concluziile echipei de la UCL, publicate miercuri în jurnalul Infection, Genetics and Evolution, confirmă că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, potrivit lui Balloux, înainte de a se răspândi rapid pe tot globul.

Echipa condusă de Balloux a analizat genomurile a peste 7.500 de mostre de virus de la pacienţi infectaţi la nivel mondial. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi potrivit cărora virusurile SARS-CoV-2 au un strămoş comun de la sfârşitul anului 2019, sugerând că acesta a fost momentul în care virusul a trecut de la o gazdă animală la om.

Acest lucru înseamnă că este foarte puţin probabil ca virusul care cauzează COVID-19 să fi circulat în rândul oamenilor cu mult timp înainte de a fi detectat pentru prima oară, a spus Balloux.

Un studiu efectuat de cercetători francezi şi publicat la începutul acestei săptămâni a descoperit că un pacient din această ţară a fost diagnosticat cu COVID-19 într-un spital din regiunea Paris la 27 decembrie, cu aproape o lună înainte ca Franţa să confirme primele cazuri.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a afirmat marţi că ”nu este surprinzătoare” descoperirea în Franţa a unui caz de COVID-19 datând din decembrie, mai devreme decât se credea iniţial că s-ar fi răspândit pe teritoriul acestei ţări, şi a încurajat şi alte ţări să verifice arhivele medicale în căutarea unor cazuri datând de la sfârşitul anului 2019, adăugând că acest lucru va oferi ”o perspectivă nouă şi mai clară” asupra epidemiei.

Balloux a declarat că cele 198 de mici modificări genetice, sau mutaţii, identificate de studiu, par să se fi produs în mod independent mai mult de o dată. Acestea pot oferi indicii despre modul în care virusul se adaptează şi pot ajuta în cadrul demersurilor de dezvoltare a medicamentelor şi vaccinurilor.

“O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este aceea că un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficiente dacă virusul a suferit mutaţii”, a precizat Balloux.

“Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile la mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung”, a adăugat cercetătorul.

De marți, masca va fi obligatorie în București, în toate spațiile

Premierul Ludovic Orban a anunțat duminică seară că masca va deveni obligatorie în toate spațiile publice deschise și închise din București, după ședința de...

Orban despre candidatul penal al PNL de la Olt: Nu încalcă criteriile de integritate ale partidului

Premierul Ludovic Orban a venit cu precizări privind o parte din candidații PNL la alegerile parlamentare care au probleme cu legea, putând fi considerați...

Salvați Copiii România: Peste un sfert dintre elevi nu are acces la educația online

Peste un sfert dintre copii nu au acces la educația online, arată un studiu realizat de Salvați Copiii România. 28% dintre copii și 43%...

Microbiolog: încărcătura virală transmisă de coronavirus a scăzut

Un microbiolog italian a descoperit că tot mai multe persoane asimptomatice necontagioase au o încărcătură virală ce poate fi detectată doar dacă este amplificat...

Monica Anisie: Inspectoratul școlar va propune închiderea școlilor din București

Propunerea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va fi de suspendare a cursurilor faţă în faţă pentru 14...