9 C
București
duminică, 17 octombrie 2021 - 3:08

Complicii lui Mihai Necolaiciuc, „artizanul” falimentării CFR, sunt încă în funcții, deși sunt judecați

spot_img

Mihai Necolaiciuc 2_SZ

Şase funcţionari ai Regionalei CFR Bucureşti, care au fraudat compania, când Mihai Necolaiciuc era director, lucrează în continuare în instituție, deși sunt trimiși în judecată. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu şi fals intelectual, după ce au dat un contract de 80.000 de euro pe mâna unei firme de termopane cu datorii la stat şi neacreditată să facă lucrări pentru CFR. Vor mai fi judecaţi pentru acuzaţii de abuz în serviciu şi fals intelectual şeful Diviziei Patrimoniu, şeful Diviziei Administrare Patrimoniu, şeful Biroului de achiziţii publice şi contabilul şef regional. Funcționarii de rang înalt în CFR, care lucrează încă în instituție din mandatul lui Mihai Necolaiciuc, sunt cei care au întocmit, când acesta era șeful CFR, toate actele care au dus la falimentarea companiei de stat. În sfârșit, unul dintre dosare ajunge acum în instanță, cu prezumtive vinovății.

Ancheta a pornit de la o autosesizare a poliţiştilor de la Transporturi, care au aflat, pe 13 ianuarie 2012, la un an de la licitaţie, că administratorul firmei care a câştigat lucrarea „Reparaţii interioare şi exterioare la clădiri de pe raza regionalei CF Bucureşti” a declarat în fals că are datoriile achitate către stat. O lună mai târziu, aceiaşi poliţişti aveau să afle că funcţionarii CFR au atestat în fals şi că firma de termopane Fenster Design SRL a depus documente care ar fi dovedit că urmează să obţină agrementul tehnic ferioviar, obligatoriu pentru oricine vrea să facă lucrări pentru CFR. Mai mult decât atât, condiţiile de participare au fost modificate şi în SEAP, după ce conducerea CFR a transmis un răspuns la o adresă a „concurentului”, consfinţind posibilitatea acestuia de a participa la licitaţie chiar şi în condiţiile în care era în curs de obţinere a certificatelor cerute de lege.

 Având în vedere că la acel moment SC Fenster Design SRL se afla în curs de obţinere doar a autorizaţiei de furnizor feroviar, iar nu şi a certificatului de agrement feroviar, (…) precum şi faptul că ofertantul a expus acest lucru în solicitarea de clarificări transmisă comisiei, surprinde faptul că în nota de clarificări s-a răspuns ofertantului că poate participa, dacă este în curs de obţinere a ambelor înscrisuri

Rechizitoriu

De altfel, Fenster Design era cea de-a doua firmă înscrisă în procedura de licitaţie, în condiţiile în care competitorul îndeplinea toate cerinţele de calificare înscrise în fişa de date a achiziţiei. Ulterior, pe lângă oferta de participare la licitaţie, administratorul Fenster Design a depus şi un certificat de atestare fiscală falsificat care arăta că nu are datorii la bugetul de stat, documente menţionate în procesul verbal cu ocazia deschiderii ofertelor din 6 ianuarie 2011.

În acelaşi proces verbal a fost menţionat în fals de către funcţionarii CFR că SC Fenster Design SRL este în curs de obţinere a unui Agrement Tehnic Feroviar, fapt ce nu corespundea cu adevărul, întrucât societatea nu depusese niciun document care să ateste acest lucru,

Rechizitoriu

Despre documentul fiscal falsificat, administratora firmei care a câştigat licitaţia a susţinut că i-a fost dat de o persoană necunoscută în sediul Admistraţiei Fiscale de care aparţine, contra sumei de 200 de lei. Cât destre autorizaţia lipsă, a declarat că nu ştia care e diferenţa dintre Autorizaţie şi Agrement AFER.

 Foarte important de reţinut este împrejurarea că membrii comisiei de licitaţie, respectiv directorul regional, nu erau la momentul desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă funcţionari publici aflaţi la început de acrieră, într-o companiei precum CFR-ul, a cărei activitate presupune una numit specific tehnic.

Rechizitoriu

Pe tot parcursul anchetei, Gavrilă Mănăilă, directorul Regionalei Bucureşti la acea vreme, a susţinut că nu a ştiut nici că firma are datorii, nici că nu poseda certificatele cerute de lege. Mai mult, experimentatul funcţionar CFR, cu o carieră marcată şi de alte anchete penale, fiind inculpat şi în lotul Mihai Necolaiciuc, Mănăilă a susţinut că nu avea obligaţia să verifice documentaţia depusă de ofertanţi, această atribuţie fiind stabilită în sarcina exclusivă a comisiei de evaluare, deşi prin fişa postului „organiza, coordona şi controla activitatea care se desfăşura pe raza Regionalei CFR Bucureşti”.

Pentru că niciunul dintre inculpaţi nu a recunoscut fapta, ba chiar au insistat că şi-au facut treaba legal, procurorii au inserat pe 15 pagini în rechizitoriu ce prevede legea achiziţiilor în CFR, instituţie de interes naţional şi strategic. 

Comisia de analiză a ofertelor pentru lucrarea „Reparaţii interioare şi exterioare la clădiri de pe raza regionalei CF Bucureşti” a fost stabilită prin ordinul lui Mănăilă pe 30 decembrie 2010, toţi cei patru membri ai comisiei urmând să răspundă penal.

Toţi ceilalţi cinci inculpaţi se află pe aceleaşi poziţii în cadrul companiei naţionale, de la începerea anchetei şi până în prezent. Singurul care a suferit o retrogradare este Gavrilă Mănăilă, demis de Anca Boagiu în 2011, după ce a organizat lucrările la Regională astfel încât macazul Gării de Nord a fost schimbat chiar înaintea vacanţei de 1 Mai. Zeci de trenuri spre mare şi munte au înregistrat atunci întârzieri de sute de minute, motiv pentru care a devenit numărul 2 în Regională, semnând în continuare ordine de achiziţii.

Declaraţiile de avere demonstrează că Gavrilă Mănăilă a avut venituri consistente din 2002 şi până acum, fiind alături de soţia sa (preşedintele Asociaţiei Specialiştilor în Resurse Umane – AUR) proprietar peste două case de locuit şi una de vacanţă, trei terenuri intravilane şi unul agricol la mare şi la munte, toate cumpărate sau construite, precum şi două autoturisme de lux. Subordonaţii săi din Comisia de atribuire a contractului sunt, în schimb, încărcaţi cu credite la bănci, locuiesc în apartamente ordinare şi au maşini cumpărate în anii 90.

Mihaela Chiper