14.3 C
București
miercuri, 27 octombrie 2021 - 18:13

Comisia Europeană trimite România la Curtea de Justiție pentru că nu a preluat legislația bancară de tip ”bail-in”

spot_img

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la netranspunerea legislației privind redresarea și rezoluția bancară (BRRD) de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia și Olanda.

Această directivă (2014/59/UE) este caracterizată drept un ”element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur și mai solid în urma crizei financiare”.

În timpul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de tip “bail-in” (recapitalizare internă) incluse în această legislație înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare (bail-out – costuri pentru bugetul public pentru menținerea stabilității financiare).

Comisia Europeană a transmis că directiva este un document important pentru Uniunea bancară a UE.

Noile norme introduse prin BRRD oferă autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a atenua și a gestiona dificultățile majore sau falimentul băncilor și ale marilor firme de investiții din toate statele membre ale UE.

Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul național a fost 31 decembrie 2014. Această procedură a Comisiei implică și impunerea unei penalități zilnice, până când se realizează transpunerea integral, cu un cuantumul calculat în funcție de capacitatea de plată, durata și gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză.

În temeiul dispozițiilor BRRD, băncile sunt obligate să întocmească planuri de redresare pentru a depăși dificultățile financiare. Autorităților li se atribuie, de asemenea, anumite competențe pentru a interveni în operațiunile băncilor și a le ajuta să evite intrarea în dificultate. Dacă totuși acestea se confruntă cu falimentul, autoritățile dispun de instrumente și de competențe extinse pentru restructurare, distribuind pierderile la nivelul acționarilor și al creditorilor, conform unei ierarhii bine stabilite.

Autoritățile au competența de a pune în aplicare planuri de rezoluție a băncilor care au intrat în dificultate, astfel încât să păstreze cele mai importante funcții ale acestora și să se evite situația în care contribuabilii vor trebui să salveze băncile respective.