14.8 C
București
joi, 30 mai 2024 - 7:28
No menu items!

CJUE așteptată să decidă în privința prescripției și în dosarele de corupție 

spot_img

Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a decis să radieze de pe rol cauza C-74/23 privind aplicarea în dosarele de corupţie a deciziilor legate de prescripție ale instanţelor naţionale precum CCR şi Înalta Curte, potrivit portalului CJUE.

CJUE a fost obligată să renunțe la judecată după ce Curtea de Apel Ploieşti nu a menţinut sesizarea făcută de CA Braşov într-un dosar al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, condamnat definitiv pentru corupţie.

În februarie acest an, în două dosare ale lui Aristotel Căncescu, Curtea de Apel Braşov a întrebat instanţa europeană dacă poate să nu aplice în cazurile de corupţie deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescripţia.

În primul dintre dosare, Căncescu a cerut strămutarea procesului său de la Curtea de Apel Braşov. Înalta Curte a strămutat dosarul la Curtea de Apel Ploieşti şi a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE. CJUE a întrebat apoi CA Ploieşti dacă menţine sesizarea şi – cum răspunsul a fost negativ – Curtea de la Luxemburg a radiat cauza C-74/23.

O a doua sesizare a CJUE de către CA Braşov, legată tot de un proces al lui Aristotel Căncescu, a rămas însă pe rolul CJUE. Este vorba de cauza C-131/23.

De ce sunt important aceste procese de pe rolul Curţii Europene? Pentru că, spre exemplu, în dosarul în care fosta deputată PSD, Andreea Cosma, a primit iniţial 4 ani de detenţie cu executare, în apel, instanţa supremă a decis să NU înceteze procesul penal pe prescripţie ca urmare a aplicării deciziilor CCR şi ÎCCJ, aşa cum s-a întâmplat în numeroase alte cazuri, ci să aştepte soluţionarea de către CJUE a cauzelor C-74/23 şi C-131/23. Altfel spus, să aştepte undă verde de la instanţa europeană dacă poate să nu aplice deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescripţia, scrie g4media.ro.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția. Practic, CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ.

Doar că instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23 se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. Însă, în cauza C-131/23, CJUE este așteptată să ia o decizie similară și în dosarele de corupție.

Decizia de radiere a cauzei C-74/23 fost luată pe 25 octombrie 2023, însă abia acum ordonanţa preşedintelui CJUE a fost publicată pe portalul Curţii Europene de Justiţie. „Prin scrisoarea din 2 martie 2023, Curtea de Apel Brașov (România) a informat Curtea că, la cererea C.A.A. (Căncescu Aristotel Adrian – fost preşedinte al CJ Braşov, condamnat definitiv pentru corupţie – n.r.), parte în litigiul principal, Înalta Curte de Casație și Justiție (România) a decis scoaterea cauzei de pe rolul Curții de Apel Brașov și strămutarea acesteia la Curtea de Apel Ploiești (România).

Prin decizia din 10 martie 2023, președintele Curții a invitat Curtea de Apel Ploiești (România) să îi indice dacă, în urma strămutării cauzei principale la această instanță, Curtea rămânea sesizată cu cererea de decizie preliminară. În plus, prin aceeași decizie, președintele Curții a suspendat procedura în temeiul articolului (…) din Regulamentul de procedură.

Curtea de Apel Ploiești (România) nu a răspuns la această solicitare.

Prin scrisoarea din 25 iulie 2023, grefa Curții a transmis Curții de Apel Ploiești (România) Hotărârea din 24 iulie 2023, Lin (C‑107/23 PPU, EU:C:2023:606), invitând‑o să indice dacă, în lumina acestei hotărâri, dorea să își mențină cererea de decizie preliminară.

Prin scrisoarea din 9 septembrie 2023, primită la grefa Curții la 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Ploiești (România) a informat Curtea că nu intenționa să mențină această cerere de decizie preliminară.

În aceste condiții, se impune, în temeiul articolului (…) din Regulamentul de procedură al Curții, să se dispună radierea prezentei cauze din registrul Curții.

În ceea ce privește cererea de judecare a acestei cauze potrivit procedurii accelerate, formulată chiar în cererea de decizie preliminară, este necesar să se constate, având în vedere decizia de a dispune radierea prezentei cauze în temeiul articolului (…) din Regulamentul de procedură, că nu mai este necesară pronunțarea asupra acestei cereri.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța națională, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.

Pentru aceste motive, președintele Curții dispune:

Radiază cauza C‑74/23 din registrul Curții.

Luxemburg, 24 octombrie 2023”, se arată în decizia CJUE.

Înalta Curte a anulat sesizarea CJUE şi a strămutat un proces al lui Căncescu la Ploieşti

Pe 1 martie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE) privind (ne)aplicarea deciziilor CCR legate de prescripție în cadrul unui proces de strămutare a dosarului fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, de la Curtea de Apel Brașov la Curtea de Apel Ploiești.

Înalta Curte a strămutat dosarul lui Căncescu de la CA Brașov la CA Ploiești și a menținut actele din dosarul fostului președinte al CJ Brașov până la data de 6 decembrie 2022, deci nu și decizia de sesizare a CJUE din data de 10 februarie 2023.

Pe rolul CJUE a mai rămas totuşi un al doilea proces privind aplicarea deciziilor legate de prescripţie

E de precizat că pe rolul CJUE a mai rămas totuşi cauza C-131/23 privind aplicarea deciziilor CCR legate de prescripție în dosarele de corupţie. Cauza C-131/23 a fost deschisă după ce, pe 27 februarie 2023, Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-un dosar de corupţie al fostului preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dosar aflat în fază de contestaţie în anulare. CA Braşov a întrebat instanţa de la Luxemburg dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripţia în dosarele de corupţie în condiţiile în care România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia. Vezi detalii aici.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția. Practic, CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ.

Doar că instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23 se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. În cauza C-131/23, CJUE este așteptată să ia o decizie similară și în dosarele de corupție.

Dosare vizate de decizia CJUE

Spre exemplu, în dosarul în care fosta deputată PSD Andreea Cosma a primit iniţial 4 ani de închisoare cu executare, instanța supremă NU a încetat penal pe prescripție, ci a decis să aștepte hotărârea CJUE pe prescripție în dosarele de corupție.

„Suspendă judecarea prezentei cauze până la soluţionarea cauzelor C-74/23 şi C-131/23 înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu drept de recurs. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 26 octombrie 2023”, a fost decizia completului de 3 judecători ai ÎCCJ.

Între timp, Andreea Cosma a formulat recurs care se va discuta la Completul de 5 judecători de la ÎCCJ pe 4 decembrie 2023, iar CJUE a radiat cauza C-74/23.

În dosarul Ioanei Băsescu, Instanţa Supremă a decis să ia în discuţie recursul în casaţie formulat de DNA după ce, pe 12 iulie, un complet al ÎCCJ a dat verdictul definitiv şi a încetat procesul penal pe prescripţie ca urmare a deciziilor CCR. Între timp, pe 24 iulie a venit decizia CJUE pe prescripţie, iar DNA a formulat recurs în casaţie în termenul legal de 30 de zile.

În dosarul lui Marian Vanghelie, DNA a atras recent atenţia Curţii de apel Bucureşti că ultimele fapte de luare de mită ale edilului de la Sectorul 5 se prescriu în decembrie 2023 şi februarie 2024 după aplicarea deciziilor CCR privind prescripţia.

CJUE a creat deja un precedent prin decizia dată la sfârșitul lunii în luna iulie, în dosarele de evaziune fiscală. CJUE a transmis o trimitere preliminară la decizia ce urmează să fie pronunțată în privința aplicării deciziei CCR privind prescripția. În document, CJUE avertizează judecătorii români că normele naționale privind prescripția în materie penală trebuie să permită o prevenire și o reprimare efective a fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. „Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale (în speță, aplicarea prescripției) care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”, arată CJUE. 

                                                                                                         Adina Bucur Silav