7.8 C
București
joi, 18 aprilie 2024 - 11:28
No menu items!

Cine sunt inițiatorii proiectului care permite interceptarea aplicațiilor online („Decisiv”, Antena 3)

spot_img

Articolul din proiectul de lege care permite interceptările conversațiilor pe Whatsapp, Messenger, Skype sau Telegram, promovat în Parlament de Guvernul Cîțu, cu trei zile înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, și votat de Camera Deputaților pe 7 septembrie, a fost inițiat de Tanczos Barna (la acea dată ministru interimar al Cercetării) și de Ștefan Stoica, președinte al ANCOM. Dezvăluirea a fost făcută în emisiunea „Decisiv” de la Antena 3, realizată de jurnalista Cătălina Porumbel. 

Potrivit unui document prezentat la „Decisiv” de jurnalista Mădălina Mihalache, proiectul de lege a fost avizat de președintele UDMR, Kelemen Hunor (la acea dată, vicepremier), de premierul în funcție Nicolae Ciucă (la acea dată, ministru al Apărării), de Dan Vîlceanu (la data promovării proiectului în Parlament, ministru interimar al Transporturilor și Comunicațiilor) și, bineînțeles, de premierul în funcție Florin Cîțu. 

Vineri, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat, într-un comunicat de presă, că este “singurul partid care a votat împotriva interceptării conversațiilor de pe Whatsapp, Telegram și Signal” și le-a cerut senatorilor să nu voteze proiectul de lege promovat de Florin Cîțu cu trei zile înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură de la șefia Guvernului.

Întrebat vineri de jurnaliști despre acest proiect, Florin Cîțu a susținut că nu știe cine a inițiat articolul respectiv. “Mă uit la componenta care se referă la securitatea națională. Dacă acolo sunt diferențe de Codul de procedură penală, bineînțeles că pot fi corectate. De unde știți că sunt diferențe? Varianta care a venit acolo a fost avizat de CSAT. Cei de la CSAT știu mai bine. (…)E nevoie de acest proiect pentru 5G. Toate avizele au fost în Parlament. Nu sunt specialist. Pentru mine era important să avem avizul CSAT“, a spus Cîțu.

Guvernul Cîțu a adoptat, cu doar trei zile înainte să fie demis, un proiect de lege care le permite autorităților să intercepteze inclusiv “conţinutul comunicaţiilor criptate”, adică cele realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, afirmă Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

Între timp, proiectul a fost deja adoptat de Camera Deputaților, însă mai așteaptă dezbaterea și votul în Senat, cameră decizională.

Proiectul de lege era menit să transpună în legislația românească directiva UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor). El a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor încă din luna octombrie 2020.
 

Doar că, între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită “Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” și un nou articol inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini, subliniază Bogdan Manolea, reprezentant al Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Iată ce prevede articolul introdus, potrivit Antena 3, la inițiativa lui Tanczos Barna și Ștefan Stoica: 

Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

 

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.

Raluca Dan