marți, 1 decembrie 2020 - 8:24

Cine scapă de puşcărie cu Noul Cod Penal. Dosarele condamnaţilor din România, reevaluate în această lună

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...

Pacienții COVID din corturile militare intră în iarnă. Primul medic al țării: Altă întrebare

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, cu ocazia vizitării Spitalului Universitar București (fost Municipal), că nu există încă soluții pentru pacienții COVID internați în...

detinuti_penitenciarŞapte noi legi care vor intra în vigoare la 1 februarie 2014 modifică structural nu doar regimul de executare a pedepselor în România, ci şi sistemul de calcul pentru infracţiuni şi probaţiunea. Un amplu proces de reevaluare a sentinţelor definitive se desfăşoară în paralel în toate penitenciarele din România, prin judecătorii delegaţi, procurori şi judecători detaşaţi de la alte unităţi.

Prioritatea numărul zero: identificarea urgentă a cazurilor în care se impune încetarea de îndată a detenţiei. Procedura de evaluare din oficiu va fi una prealabilă, instanţele de judecată urmând să analizeze cu prioritate cazurile de dezincriminare ori de încetare a executării pedepsei pe baza probelor deja administrate.

Specialiştii Ministerului Justiţiei insistă că reevaluarea dosarelor nu înseamnă rejudecare, ci reanalizarea faptelor din perspectiva noilor prevederi penale.

Astfel:

Noua lege suprimă o incriminare. Prin urmare, nu mai au corespondent în noua lege: prostituţia și tulburarea folosinţei locuinţei.

Nu vor fi dezincriminate faptele dacă legea nouă preia conţinutul vechii infracţiuni sub altă formă – primirea de foloase necuvenite este inclusă de noul Cod Penal la luare de mită.

  • Complotul şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni se regăsesc în întregime în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.
  • Subminarea economiei naţionale poate fi reinterpretată ca abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de graveâ sau faptă de corupţie.
  • Infracţiunea de nedenunţare (din culpa inclupatului) nu se mai regăseşte în Noul Cod Penal, ca efect al modificării regulii privind sancţionarea omisiunii.
  • Tulburarea de posesie comisă fără utilizarea constrângerii sau desfiinţarea ori mutarea semnelor de hotar îşi pierde caracterul infracţional.

Ministerul Justiţiei susţine, într-un răspuns oficial transmis Sursa Zilei, că Noul Cod Penal nu va duce la eliberarea multor condamnaţi, ci va fi chiar mai aspru în dosarele care cuprind mai multe infracţiuni. Din comisia organizată la nivelul fiecărui penitenciar ori centru de reeducare pentru reevaluarea dosarelor vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Pentru a se asigura un control efectiv şi riguros al legalităţii stării de detenţie pentru toate persoanele private de libertate, începând cu luna octombrie 2013 urmează a fi iniţiat un amplu proces de analiză a situaţiei juridice a acestor persoane. Efectul direct este sesizarea instanţelor competente pentru persoanele pentru care s-a apreciat că executarea pedepsei ar putea să înceteze în cursul lunii februarie 2014 urmare a aplicării principiului legii penale mai favorabile. Judecarea acestor cauze se va realiza de îndată cu prioritate, pentru deplina respectare a principiului legalităţii sancţiunilor de drept penal prevăzut de noul Cod penal.

Ministerul Justiției

Astfel, în cazul fiecărui deţinut din România, va fi întocmită o fişă estimativă care va conţine următoarele informaţii:

  • cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse;
  • pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
  • cuantumul în care se impune reducerea pedepsei ca urmare a aplicării art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;
  • data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal;
    orice alte informaţii pe care le consideră relevante.

În foarte multe situaţii, modul de stabilire a legii mai favorabile va depinde de analiza în concret a faptei ori a faptelor comise, astfel că eventualele cazuri în care se va impune reducerea pedepselor aplicate ori punerea în libertate vor putea fi stabilite numai de către instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea sesizărilor din oficiu sau a cererilor având acest obiect. De aceea, orice estimare a numărului ori naturii acestor cauze este, pe de o parte prematură, pe de altă parte excede competenţei instituţiei noastre, fiind o problemă ce ţine de interpretarea şi aplicarea legii, atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti.

Ministerul Justiției

Deşi în timpul redactării noilor legi s-a făcut o estimare care, neoficial, concluziona că aproximativ 3.000 de deţinuţi ar putea beneficia de reduceri semnificative de pedeapsă care le-ar putea permite eliberarea pe baza noilor prevederi, Ministerul Justiţiei susţine că nu deţine o astfel de statistică: “Orice estimare a numărului ori naturii acestor cauze este, pe de o parte prematură, pe de altă parte excede competenţei instituţiei noastre, fiind o problemă ce ţine de interpretarea şi aplicarea legii, atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti”, susţine Ministerul Justiţiei în răspunsul transmis către Sursa Zilei.

VEZI AICI: DOCUMENTARE PRIVIND APLICAREA ÎN TIMP A LEGII PENALE ÎN CONDIȚIILE INTRĂRII ÎN VIGOARE A NOULUI COD PENAL

În cele 43 de penitenciare din România sunt încarceraţi peste 33.000 de deţinuţi. Numărul condamnaţilor a crescut în mod constant în ultimii doi ani, mai ales din cauza returnării românilor condamnaţi în peste hotare. Supraagolmerarea din penitenciare este unul dintre motivele constante pentru care România este condamnată la CEDO, în timp ce costurile ANP s-au ridicat în 2012 la peste 900 de milioane de lei. Experţii susţin că dacă s-ar avea în vedere standardele internaţionale în materie, România ar trebui să deţină nu 27.000 de locuri, cât susţine Administraţia Naţională a Penitenciarelor că are, ci 19.000 de locuri. În acelaşi timp, României îi lipsesc premisele esenţiale pentru reinserţia socială a deţinuţilor, care deşi există teoretic şi instituţional, rareori ajunge să fie efectivă.

Mihaela Chiper

„Icoana” unui candidat PNL, în „procesiune electorală” prin județ. FOTO

Fostul primar din Turceni, Ion Iordache, își promovează imaginea obligându-și stafful de campanie să colinde cu tabloul său pe post de icoană. Este cel mai...

Top autostrăzi octombrie. Cele mai mari progrese ale constructorilor de autostrăzi. FOTO/VIDEO

Constructorii unor loturi din autostrăzile Comarnic – Brașov, Sibiu – Pitești și Sebeș – Turda au avut luna trecută cele mai mari progrese, potrivit...

Tragedia de la Piatra Neamț: Singurul supraviețuitor al incendiului a ieșit de la terapie intensivă

Pacientul adus în stare gravă la unitatea mobilă Leţcani de la Spitalul Judeţean Neamţ în urma incendiului din 14 noiembrie se simte mai bine,...

Poliția și jandarmeria Constanța, mobilizate pentru Pelerinajul de Sfântul Andrei ca pentru un Hram normal

„Dispozitive uzuale pentru un astfel de eveniment” şi „nu au fost adoptate măsuri suplimentare faţă de anii precedenţi” şi nici „nu au fost mobilizate...

Președintele Klaus Iohannis a stâlcit comorbiditățile

Președintele Klaus Iohannis a reușit să greșească forma celui mai des-utilizat substantiv din această pandemie. Liderul de la Cotroceni a spus “comorbități”, în loc...