Cine este Oana Lasconi, cea care și-a desființat mama, spunând că a făcut un gest „jegos” când și-a declarat susținerea pentru familia tradițională, s-a folosit de ea și a abandonat-o: are 31 de ani și, potrivit ultimelor informații publice despre ea, din 2018, prezenta emisiunea „Weekly Ops” pentru fanii jocului World of Tanks, unul dintre cele mai populare jocuri de strategie din lume.
De pe Instagramul ei, putem afla că Oana Lasconi este un anticapitalist transilvănean și „LGBTQ+ ally 🏳️🌈 socialist ☭ union friend ✊️ plant mom 🌿 gaming veteran 🎮 wannabe musician 🎶 aspiring writer ✍️”.
Oana Lasconi, care s-a declarat „dezgustată” și „dezamăgită” de mama sa, Elena Lasconi, pentru că a votat pentru familia tradițională, mărturisea că a început, în 2018, trei facultăți, însă nu a reușit să termine vreuna: Facultatea de Știinte Politice, Facultatea de Drept și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, cu specializare în literatura rusă.
„Nu mi s-a părut foarte important să închei nici una dintre ele, chiar dacă domeniile în sine încă îmi plac foarte mult. Rusa e o limbă superbă, mi se pare că sună foarte frumos și asta m-a atras la ea, pe lângă faptul că citeam Ilf și Petrov la vremea respectivă și mi-ar fi plăcut să înteleg genul ăsta de umor în original. Ideal, aș citi totul în original, însă nu mă văd străduindu-mă prea tare cu limba greacă, de exemplu. Am învățat alfabetul chirilic, niște construcții simple de una singură și m-am gândit că ar fi bine să am o diplomă, dacă tot plănuiam să fac asta. Nu mi-a luat mult să-mi dau seama că diploma nu a fost necesară, la fel cum am procedat și cu celelalte facultăți. La Drept am încheiat un an, însă fix de atât am avut nevoie, întrucât am rămas cu niște cunoștințe de drept roman și câteva fraze lungi în latină, ceea ce e super când ieși cu prietenii în oraș. În timpul facultății de Drept, am realizat că vreau să fiu independentă și să lucrez, așa că mi-am început cariera cu un job entry level la Ubisoft. Atunci, nu părea o afacere prea bună, însă s-a dovedit a fi cea mai bună alegere din lume!”, povestea Oana în 2018 reporterilor Libertatea.
„În ceea ce privește job-ul pe care îl am eu versus jobul pe care îl are mama, trebuie să fiu sincera: cred că al meu e mai distractiv. Mama trebuie să prezinte sau să vorbească despre multe nenorociri. Pentru mine, totul e mult mai pozitiv și niciodată nu trebuie să intervievez persoane care au trăit traume groaznice. În schimb, vorbesc cu developeri care lucrează la niște hărți superbe în grafică ultimul răcnet, de exemplu. E cu totul și cu totul altceva din punctul ăsta de vedere”, povestea Oana.
Elena Lasconi a mărturisit într-un interviu pentru publicația Life că Oana a crescut mai mult la Hațeg, la părinții ei. „Multă vreme mi-am ținut copilul la Hațeg, la ai mei, nu știu ce m-aș fi făcut fără mama și tata!, mergeam la ei în weekend-uri, uneori plecam corespondent în diverse locuri din țară, am fost și corespondent de război în Afganistan, iar toate astea au însemnat tot atâtea răni pentru relația mea cu Oana. Sigur că ne iubeam, că eram cât de aproape puteam de ea, că mă vedea ca pe o zână, iar ea era salvarea mea. Dar distanța era de ne-evitat“.
„În urmă cu 28 de ani, Dumnezeu m-a binecuvântat cu minunea mea de fată, Oana. Și nu știu cum să Îi mai mulțumesc. Mă doare sufletul că nu pot să o strâng în brațe și să îi spun LA MULȚI ANI, IUBIREA MAMEI!!! La fel ca mulți dintre copiii sau prietenii voștri, a plecat departe de țară pentru un trai mai bun și respect. Să se audă din Câmpulung până în Paris: TE IUBESC OANA!!!!!! La mulți ani!”, a scris Elena Lasconi la 6 august 2020.
Biserica Ortodoxă Română reacționează ferm în Cazul ”Elena Lasconi”, prezentată de USR drept prima pe Lista pentru alegerile europarlamentare și care a fost îndepărtată rapid după ce a declarat public că susține Familia Tradițională pentru că este un creștin ortodox.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, susține că în acest caz când USR susține de la nivelul conducerii că ”Familia este orice vor oamenii să fie familie” avem a face cu o alegație care descrie clar ”dezarticularea viziunii morale asupra ordinii naturale”.
„Familia este orice vor oamenii să fie familie”.
Un exemplu de alegație care descrie punctual dezarticularea viziunii morale asupra ordinii naturale
O mostră de inexpugnabilă ignoranță și ermetic analfabetism cultural cu inevitabile consecințe pentru societate. Consecințe desigur niciodată evaluate de cei ce pot vedea în familie „orice vor oamenii să vadă”, adică să proiecteze cu mintea lor ieșită din minți dincolo de nesemnificativa realitate.
E-urile ideologice îngurgitate în doze aproape letale fac ravagii în metabolismul cultural și moral al celor care nu au avut acces la hrana și aerul curate ale celei mai înalte culturi a lumii, cea europeană, rodită de codul moral iudeo-creștin. Cel care a germinat, rodit și hrănit inclusiv Modernitatea, din care ideologii de rit progresist, trăitori bezmetici în evul obscur al relativismului și post-adevărului nu mai înțeleg nimic. Întrucât, nemaiavând acces la cheia ei culturală, aceasta le rămâne, desigur, impenetrabilă.
Lichidarea lumii „vechi”, contestarea autorității formatoare a familiei edificate pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie sau dintre o femeie și un bărbat, multimilenară instituție (nu „contract”) în care aproape toți ne-am născut și singura care poate duce omenirea mai departe, prigonirea firescului, ștergerea programatică a urmelor trecutului, căruia toți îi datorăm prezentul și în cea mai mare măsură viitorul, acestea sunt semne virulente ale existenței în chiar mijlocul lumii civilizate de Decalog și Evanghelie a noilor barbari:
ideologii salvaționiști care vorbesc inept, deci nedrept despre trecut și perorează identic despre un viitor pe care, opunându-l isteric creștinismului și instituțiilor tradiționale, îl cred cu necesitate mai bun. „Mai binele” sprijinit pe nimic fiind marota, devenită deja bătrâna cocotă, a tututor ideologiilor.
Nu este deloc sigur că statul, învățământul sau politicienii de pretutindeni au dreptul moral să se folosească de constructe ideologice precum „căsătoria pentru toți” (detestată cândva de mai vechii „toți”) sau de concepte precum „genul” și „diversitatea” pentru a le instituționaliza în vederea schimbării dramatice a relațiilor sociale.
Cine dintre oamenii cu adevărat lucizi și responsabili și-ar putea asuma responsabilitatea pentru o asemenea non-necesară schimbare?”, se arată in punctul de vedere transmis de biserică.
D.Constantin