sâmbătă, 24 octombrie 2020 - 23:42

Cinci MOTIVE pentru care nu ne putem opri din mâncat

Marocani, moldoveni și ucraineni, traficați pentru muncă de interlopii români din Spania

Poliția spaniolă a destructurat o rețea de români care exploata imigranți clandestini în ferme din Spania, unde aceștia duceau o adevărată viață de sclavi....

Ciocniri violente la Napoli, între poliție și italienii care protestează împotriva restricțiilor

Sute de persoane au protestat în oraşul italian Napoli în noaptea de vineri spre sâmbătă până la primele ore ale dimineţii împotriva unei interdicţii...

Cel mai performant spital Covid din România: 98% dintre pacienți, vindecați

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca este cel mai performant spital COVID din România. Peste 98% dintre cei pacienții internați cu SARS-CoV-2 au...

Monica Anisie: Tezele ar putea dispărea în anul școlar 2020-2021

Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, vineri, în cadrul emisiunii “Viitor cu Clasă” de pe stirileprotv.ro, că tezele ar putea fi eliminate în anul...

 O mulţime de factori pot influenţa declanşarea dorinţei de a mânca

mancare

Senzaţia de foame apare atunci când organismul a consumat toată energia obţinută din hrană, iar nivelurile glucozei şi insulinei din sânge încep să scadă. Sunt însă o mulţime de factori, unii surprinzători, care pot influenţa declanşarea dorinţei de a mânca, relatează dailymail.co.uk.

Un studiu al cercetătorilor de la Aberdeen University din Londra arată că celulele cerebrale responsabile cu controlul apetitului îşi încetinesc activitatea pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce duce, în cele din urmă la o creştere în greutate începând cu vârsta mijlocie. Acest lucru este explicat prin faptul că sentimentul de “sătul” se instalează mai greu, ceea ce îi face pe oameni să mănânce mai mult.

Există însă şi alţi factori care pot influenţa apetitul:

  • Somnul insuficient

Un lucru relativ acceptat este acela că oamenii se simt mai înfometaţi când sunt obosiţi, dar acest efect este ceva mai complicat în cazul femeilor. Un studiu din 2011 al cercetătorilor americani de la Columbia University arată că persoanele care nu dorm destul mănâncă cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie.

Acest lucru se întâmplă pentru că organismul produce mai multă grelină (hormon care controlează apetitul), atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaşi studiu a arătat însă că, în cazul femeilor, senzaţia de foame în aceleaşi condiţii de somn puţin este mai accentuată decât în cazul bărbaţilor. Acest lucru duce la un aport caloric de până la patru ori mai mare decât în cazul bărbaţilor.

“Este posibil ca atunci când suntem treji, organismul să aibă nevoie de mai multă energie pentru a susţine starea de veghe şi din această cauză corpul are nevoie de hrană”, spune profesorul Russell Foster, director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute la Oxford University. “Pare că organismul cere carbohidraţi şi zaharuri, cum ar fi pâinea şi dulciurile, care sunt alimente a căror energie se eliberează rapid”, adaugă Foster.

  • “Mâncatul pe fugă”

Dacă aveţi tendinţa de a mânca un sendviş dimineaţa, în timp ce alergaţi pe scări şi pe stradă ca să nu întârziaţi la serviciu sau luaţi prânzul în picioare, aceste lucruri s-ar putea să vă facă să vă simţiţi mai înfometat. Modul acesta de a lua micul dejun şi prânzul îi face pe oameni să mânânce mai repede, astfel că nu este destul timp ca semnalele hormonale privind starea de “sătul” să se activeze. Specialiştii spun că senzaţia de sătul se instalează abia la 20 de minute după masă, astfel că, în cazul în care mâncaţi repede şi pe fugă, procesul acesta este perturbat şi simţiţi mereu că vă este foame.

  • Menopauza

Fluctuaţiile nivelului de progesteron în perioada de dinainte de instalarea menopauzei cresc apetitul femeilor. “Nivelurile de progesteron variază în perioada de doi până la cinci ani de dinainte de instalare a menopauzei, iar acest lucru pare să afecteze pofta de mâncare”, spune Leila Hannah, medic ginecolog. Progesteronul relaxează muşchii netezi ai organismului (cei care controlează organe precum vezica urinară sau tractul gastrointestinal). Când nivelul său creşte, creşte şi nevoia de energie, de aici pofta de mâncare crescută. Însă, Leila Hannah spune că după instalarea menopauzei aceste efect tinde să dispară.

  • Antidepresivele şi medicamentele antialergice

Este destul de cunoscută situaţia în care oamenii mănâncă foarte puţin atunci când sunt deprimaţi, sentimentele şi gândurile negre făcându-i să nu se gândească deloc la mâncare. Totuşi, tratamentul cu antidepresive, în special cele care conţin mirtazapin, poate stimula foamea. “Antidepresivele perturbă funcţia hipotalamusului, partea creierului responsabilă cu controlul apetitului, şi din această cauză pofta de mâncare poate creşte când oamenii iau antidepresive”, explică psihiatrul Jonathan Chick, director medical al centrului de reabilitare Castle Craig din Peeblesshire, Scoţia.

Antihistaminicele, prescrise de medici în cazul alergiilor şi luate de multe persoane împotriva febrei fânului, afectează de asemenea hipotalamusul. Efectul acestor medicamente contra alergiilor asupra poftei de mâncare tinde să fie cumulativ, ceea ce înseamnă ca persoanele care iau rar antihistaminice nu vor resimţi o creştere a poftei de mâncare din această cauză.

Nu există o soluţie de combatere a unui apetit mărit cauzat de un tratament medicamentos, dar este bine de ştiut că acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate ajuta la un autocontrol legat de numărul de calorii din alimentaţia zilnică.

  • Ştirile negative

Cercetători de la University of Miami spun că buletinele de ştiri care vorbesc mult despre dificultăţile economice îi pot determina pe telespectatori să mănânce mai mult. Un studiu realizat în 2013 a arătat ca oamenii care erau expuşi unor mesaje despre “vremurile grele ce urmează” consumau mai multe alimente atunci când li se spunea că sunt bogate în calorii, comparativ cu voluntarii supuşi unor mesaje neutre. Când grupul telespectatorilor care urmărise ştiri negative a primit hrană despre care i s-a spus că nu are multe calorii, voluntarii au consumat cu 25% mai puţine alimente.

Cercetătorii cred că efectul este datorat unui instinct de supravieţuire, care se activează atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.

R.D.

Copiii infectați cu Sars-CoV-2 în 40 de zile de școală, mai numeroși decât în șase luni de pandemie

Pe 23 octombrie 2020, vineri, a fost înregistrat un număr de 344 de cazuri de infectare cu Sars-CoV-2 la grupa de vârstă 0-19 ani,...

Comisar-șef: Hoții care aruncau bancomatele în aer și-au făcut „studiile” în străinătate

Cei patru autori de furturi din bancomate, prinşi în flagrant şi cercetaţi, în arest preventiv, pentru fapte ce ar fi fost comise în ultima...

Bănicioiu, la un pas de a fi dat de deputați pe mâna procurorilor: „Minciuni. Unii fac denunțuri ca să scape”

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a decis că fostul ministru Nicolae Bănicioiu poate fi urmărit penal, la cererea DNA. Deputații juriști au luat această decizie...

Primarul în exercițiu al Brașovului, sub control judiciar pentru șantaj. Victimă indirectă, contracandidatul USR care a câștigat alegerile

Procurorii anticorupție de la Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pe o...

Timișoara: Validarea ca primar a germanului Dominic Fritz, blocată de contestații în instanță

Validarea primarului ales al Timişoarei, Dominic Fritz, susţinut de Alianţa USR PLUS, a fost atacată la Tribunalul Timiş de către trei persoane, astfel că...