10.8 C
București
sâmbătă, 16 octombrie 2021 - 19:18

Cinci guverne dărâmate prin moțiune de cenzură. Guvernul Cîțu ar putea bate recordul de voturi

spot_img

Cinci guverne – Boc, Ungureanu, Grindeanu, Dăncilă și Orban – au căzut în urma moțiunilor din Parlament, însă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu ar putea bate recordul de voturi pentru demiterea unui Executiv. Mai mult, șeful Guvernului bifează și o premieră politică: două moţiuni de cenzură depuse, în aceeaşi sesiune, în Legislativ, pentru demiterea Executivului: una iniţiată de PSD şi cealaltă, de foştii parteneri de guvernare de la USR-PLUS, care s-au aliat în acest demers cu parlamentarii AUR.

În cazul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, PSD, USR şi AUR, care au anunţat că susţin moţiunea, au împreună 280 de parlamentari, cu mult peste numărul necesar, de 234 de voturi.

Initulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, acesta este cea de-a 41-a moțiune de cenzură inițiată în România post-decembristă. Cinci guverne au picat în urma moțiunilor din Parlament, 35 dintre moțiuni fiind respinse.

Cel mai mare scor de până acum a fost la ultima moțiune, atunci când Guvernul Orban a picat cu 261 de voturi „pentru”. 

Moțiunile de cenzură care au trecut în Parlamentul României

  1. Guvernul Boc 2 – 13 octombrie 2009

Prima moțiune de cenzură adoptată împotriva unui guvern post-decembrist a fost cea depusă de parlamentari PNL, UDMR și PSD și a vizat Guvernul Boc 2, după ieșirea social-democraților de la guvernare. Intitulată „11 împotriva României”, moțiunea a primit 254 voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă”.

Guvernul Emil Boc (1) a deținut puterea executivă în România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”. Acest guvern era succesorul Guvernului Popescu Tăriceanu, pe care l-a înlocuit la finalul anului 2008.

  1. Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu – 27 aprilie 2012

Moțiunea de cenzură a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) şi a fost intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi „pentru”, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi.

Guvernul Ungureanu a deținut puterea executivă în România de la 9 februarie 2012 până la 7 mai 2012. Guvernul fusese numit prin decretul 260 din 9 februarie 2012, după ce prim- ministrul Emil Boc a depus mandatul Cabinetului Emil Boc  la 6 februarie 2012, ca reacție la manfestațiile de protest din București și din marile orașe ale țării.

3.Guvernul Grindeanu – 21 iunie 2017

A treia moțiune de cenzură care a trecut, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu. Moţiunea a fost prima acţiune a unui partid de a demite propriul Guvern. Au fost 241 de voturi „pentru” şi 10 împotrivă. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost 251.

Astfel, Guvernul Sorin Grindeanu a guvernat România din 4 ianuarie până în 29 iunie 2017. Modificarea prin ordonanță de urgență a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, în ianuarie 2017, a stârnit mari proteste împotriva Guvernului care a abrogat ulterior modificarea legislativă. În 8 februarie, Executivul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție.

Un conflict dintre Liviu Dragnea, președintele PSD, și prim-ministru a escalat în iunie 2017 și s-a materializat în cereri repetate pentru demisia premierului care nu le-a dat curs. La 14 iunie 2017, PSD și ALDE au retras Guvernului sprijinul politic și aproape toți miniștrii, în afară de premier și de ministrul Comunicațiilor, și-au depus demisia.

În pofida cooptării fostului premier Victor Ponta în funcția de secretar general al Guvernului, Cabinetul a căzut la 21 iunie 2017 în urma unei moțiuni de cenzură și a fost înlocuit, după  8 zile, cu Guvernul Tudose.

  1. Guvernul Dăncilă – 10 octombrie 2019

Moţiunea de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a fost semnată de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. Parlamentul a adoptat moțiunea cu 238 voturi „pentru”, dintre cele 242 valabil exprimate (în total, au fost 245 de voturi). Au fost și 4 voturi împotriva demiterii, în contextul în care parlamentarii PSD au fost în sală, dar nu au votat.

Astfel, Guvernul Viorica Dăncilă a guvernat țara de la 29 ianuarie 2018 până la 10 octombrie 2019, rămânând în funcție ca interimar până la validarea următorului Guvern, la 4 noiembrie 2019. A avut 27 de membri, iar unii dintre miniștri au făcut parte și din Guvernul Mihai Tudose, demisionat în 16 ianuarie 2018 în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea, liderul PSD.

  1. Guvernul Orban – 5 februarie 2020

Moțiunea de cenzură „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, depusă de parlamentari PSD și UDMR, a trecut cu record de voturi: 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „contra”.

Guvernul Orban a guvernat România începând cu 4 noiembrie 2019. A fost un guvern minoritar, condus de președintele de atunci al Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban.

Moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Orban a venit în urma procedurii de angajare a răspunderii Executivului pe un proiect de lege ce prevede alegerea democratică a primarilor cu 50%+1 din totalul voturilor exprimate, cunoscută și ca alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Guvernul demis a fost reînvestit, în aceeași componență, de Parlamentul României, la data de 14 martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului.

Adina Silav