11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024 - 7:13
No menu items!

Cele 20 de vămi ale văzduhului – PILDA (Parintele Calistrat – Video)

spot_img
– Părinte, de ce trebuie să facem metanie?
– Ca să simțim că suntem făcuți din lut! Pentru că, altfel credem că suntem „prețiosi”, şi că ne tragem din viță nobilă. Dar tu dai cu frunte în țărână ca să stii că acolo te întorci.
 
„Te vei întoarce în pământ, căci; din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi; în ţărână te vei întoarce”. (Facere 3 : 19). Aducerea aminte ca acolo te întorci. noi suntem un bulgăre de țărână în care Dumnezeu a suflat suflare de viața.
 
Pildă – pregatiți-vă „pietre” pentru vămile văzduhului, ca să putem ușor trece prin ele aruncând în draci, saci de pietre duhovnicești!
Cele 20 de vămi ale văzduhului
Învăţătura Bisericii despre vămi este aceeaşi pretutindeni, mai ales între Dascălii credinţei din secolul al IV-Iea, iar acest fapt mărturiseşte netăgăduit că această învăţătură a fost transmisă de către Sfinţii secolelor anterioare şi îşi are originea în Tradiţia Apostolică.
 
Din istorisirea Sfintei Teodora aflăm ordinea vămilor. Astfel, pe calea cerului, mergând spre răsărit, sufletul întâlneşte:
 

Prima vamă unde duhurile rele, după ce au oprit sufletul însoţit de îngerii cei buni, îi înfăţişea­ză păcatele sale cele cu cuvântul (vorbă deşartă, flecăreală, obscenităţi, batjocuri, luare în râs a lucrurilor sfinte, cântece deocheate, înfierbântare la râs şi altele de acestea).

A doua vamă este cea a minciunii (minciuna de orice fel, călcarea de jurământ, luarea în deşert a numelui lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înain­tea duhovnicului, etc).

A treia vamă este cea a calomniei (vorbirea de rău, înjosirea aproapelui, ocara, batjocura, toate însoţite de uitarea propriilor greşeli şi păcate).

A patra vamă este a lăcomiei (beţia, mâncarea între ospeţe şi în ascuns, uitarea rugăciunii la masă, nerespectarea postului, saţiul, desfătările, precum şi toate felurile de gastrolatrie).

A cincea vamă este a leneviei (lenevire la slujbe şi la rugăciuni, lăsarea pe tânjeală la lucru şi altele asemenea).

A şasea vamă este aceea a furtului (tot soiul de furturi, pe ascuns sau pe faţă).

A şaptea vamă este cea a zgârceniei şi a iubirii de bani.

A opta vamă este cea a cămătăriei.

A noua vamă este cea a înşelătoriei (judecăţi false, măsuri false şi alte înşelătorii).

A zecea vamă este cea a geloziei.

A unsprezecea vamă este cea a mândriei (încă­păţânare, mândrie, părere de sine, nesupunere faţă de părinţi, cler, superiori şi neascultări).

A douăsprezecea vamă e aceea a mâniei.

A treisprezecea vamă e cea a răzbunării.

A patrusprezecea vamă este cea a uciderii.

A cincisprezecea vamă este aceea a magiei (vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocarea dracilor).

A şaisprezecea vamă este aceea a necurăţiei (gânduri, dorinţe şi fapte necurate, preacurvie, visuri necurate, pofta trupului, priviri voluptoase şi pipăiri necurate).

A şaptesprezecea vamă este aceea a preacurviei (necredinţa în căsătorie, căderea în păcatul curviei a persoanelor afierosite (consacrate) lui Dumnezeu.

A optsprezecea vamă este cea a sodomiei (împreunări împotriva firii, incest).

A nouăsprezecea vamă este cea a ereziei (false raţionamente asupra dreptei credinţe, lepădarea de credinţa ortodoxă, hulirea, blasfemia).

A douăzecea vamă, şi ultima, este cea a nemilostivirii, a urii, a  cruzimii.

Trecerea vămilor are loc în a treia zi după moarte.