6.2 C
București
joi, 28 octombrie 2021 - 9:03

Ce vrea să facă Laura Kovesi în viitorul mandat la șefia DNA

spot_img

Dezvoltarea Serviciului Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin suplimentarea resurselor umane și materiale, având în vedere modificările viitoare în modul de administrare a probelor ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind neconstituționalitatea articolului de lege care reglementează interceptările, a fost înscrisă de Laura Codruța Kovesi pe lista priorităților viitorului său mandat la șefia DNA. Așa reiese din proiectul de management al lui Kovesi, pus, miercuri, în dezbatere publică, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În acest scop, am realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităților de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți“, se precizează în proiectul de management.

Printre necesitățile identificate în urma analizei se numără detașarea unui număr în plus de polițiști judiciariști “care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate și să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private”.

DNA ar mai avea nevoie de achiziționarea de autovehicule de diferite tipuri și de logistică pentru efectuarea interceptărilor și înregistrărilor, precum și de programe de pregătire profesională pentru polițiștii care se vor ocupa de activitățile de supraveghere tehnică.

Între priorități se regăsesc investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.

“Continuarea investigațiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupție la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe și un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorități în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-șef are un rol esențial în acest proces, prin stabilirea și aplicarea unor standarde de eficiență în activitate”, se mai precizează în proiectul de management.

Un alt obiectiv important va fi creșterea calității în activitatea de urmărire penală și o susținere activă și profesionistă a cauzelor în fața instanțelor de judecată. “Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experiența Compartimentului de investigații financiare va fi diseminată și la structurile teritoriale, pentru a crește gradul de recuperare a produselor infracțiunii sau a prejudiciilor”, se mai arată în documentul citat.

În opinia lui Kovesi, principala vulnerabilitate și în același timp marea provocare pentru DNA este creșterea continuă a volumului de activitate, printre soluțiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori și o prioritizare a dosarelor.

“Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani și aproape dublu față de acum cinci ani. (…)Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârșitul anului 2015 să avem încă de soluționat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluționa într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul”, se menționează în proiectul de management.

În viziunea procurorului-șef al DNA, o primă soluție ar fi suplimentarea numărului de procurori, care să fie repartizați în funcție de volumul de activitate din cadrul fiecărei structuri.

O altă măsură care s-ar impune este continuarea prioritizării soluționării dosarelor, criteriile fiind valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor și riscul ca persoana vizată să continue activitatea infracțională prin intermediul funcției deținute.

Șefa DNA consideră că o altă prioritate este găsirea de soluții care să permită limitarea numărului de dosare și soluționarea prioritară a cazurilor importante pentru societate.

“O soluție ar putea fi modificarea condițiilor de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pentru a putea fi încheiat și pentru fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de șapte ani (…). În acest fel s-ar reduce semnificativ și numărul participărilor la ședințele de judecată, dar și durata de judecare a cazurilor de corupție”, se mai precizează în documentul pus în dezbatere publică.

Laura Codruța Kovesi își mai propune, în cazul obținerii unui nou mandat la șefia DNA, să respingă în continuare orice acțiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor.

“Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției și presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenții sau acțiuni care aduc atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale”, afirmă Kovesi în document. Șefa DNA arată că o prioritate a sa o reprezintă colaborarea instituțională cu CSM, din perspectiva statutului de garant al independenței justiției pe care o are această instituție.

“Voi continua să formulez cereri de apărare a independenței procurorilor din DNA atunci când vor exista atacuri sau presiuni asupra procurorilor sau activității direcției”, se mai arată în proiectul de management.

Kovesi mai susține că un alt obiectiv este implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă asupra activității procurorilor DNA, precum și acțiunile pentru eliminarea prevederilor de natură să limiteze instrumentele investigative aflate la dispoziția procurorului și să blocheze activitatea de urmărire penală.

Potrivit calendarului aprobat miercuri de Secția pentru procurori CSM, instituția va finaliza pe 25 martie procedurile de avizare a propunerii ministrului justiției de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA.

Potrivit calendarului, miercuri a fost pus în dezbatere publică proiectul de management și vor fi făcute verificările asupra candidaturii.

Pe 24 martie este programată analizarea rezultatelor demersului anterior și intervievarea candidatului, iar pe 25 martie 2016 transmiterea avizului către Ministerul Justiției.

Ministrul justiției, Raluca Prună, a transmis CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA.

R.D.