16.7 C
București
joi, 28 martie 2024 - 21:36
No menu items!

Ce s-a decis în ședința CSAT

spot_img

Aeronave de luptă ale statelor NATO vor staționa, prin rotație, pe teritoriul României

csat

Președintele Traian Băsescu a anunțat, miercuri seară, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni, că în ședința CSAT s-a aprobat prezenţa, prin rotație, a unor aeronave de luptă ale NATO pe aeroporturile din România.

Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care alături de aviația română vor asigura poliția aeriană. Pe teritoriul țării vor putea staționa și 200 de militari – piloți, mecanici, personal de întreținere„, a declarat Traian Băsescu.

Potrivit șefului statului, tot în baza unei decizii a CSAT luată miercuri seară, România va sprijini ca stat coordonator Ucraina într-un program de apărare cibernetică.

Alte declarații ale lui Traian Băsescu:

  • România, ca toate statele membre, ţine cont de două documente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte şi-l asumă, şi trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federatia Rusă, NATO – Rusia. Aici e un punct de discutie, in acest documente statele NATO se angajeaza sa nu instaleze baze militare permanente mari la granita de est a NATO.
  • Obiectivele noastre, generate în primul rand de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în actiunea Rusiei, actiune care a ajuns la limite care frizeaza iraţionalul, atâta timp cât nu respectăm acordurile internationale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de rational, atunci intervine irationalul.
  • Solicităm creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor armate ale României cu ale altor state membre, forțele terestre, aeriene și navale, cu accent deosebit a forțelor navale ale României cu forțele navale ale altor state membre, având în vedere forța deosebită a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Prezența acestei flote ne generează îngrijorări.
  • Un stat mai mic nu pote face față unui război puternic generat de omuleți verzi, să spunem, și presiuni cu armate ostentativ masate la graniță, și care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgență.
  • Sperăm într-o definire și înțelegere a aplicării art. 5 într-o astfel de situație, e un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupția afectează fibra funcționării instituțiilor, care își neglijează forțele armate și de securitate.
  • Asteptăm ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România – SUA, radarul e în Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antirachetă. Așteptăm de la summit consemnarea importanței strategice a Mării Negre.
  • În opinia României, urmare şi a evoluțiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importanței strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de conflictele inghețate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagră e înconjurată de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odată de la Moscova. E nevoie de obligația statelor NATO de a lua notă de importanța Mării Negre.
  • Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniaţiativei de consolidare a capacităților de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar armata Moldovei poate face exerciții comune cu statele membre.
  • Am vrea o clară definire a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu mai credea că Rusia ar putea să aibă acțiuni ca cele din Ucraina, şi va trebui să dezbatem care mai e valoarea acestui document şi dacă principiile lui rămân valabile şi în continuare.
  • SUA vor atenţiona din nou asupra obligației de a aloca 2% din PIB pentru apărare, astfel încât Europa să micșoreze decalajul uriaș față de SUA.

D.M.