Ce probe noi o țin pe Elena Udrea după gratii

Banii “negri” virați în conturile PDL, inclusiv pentru plata postacilor, reprezintă unul dintre motivele pentru care Curtea Supremă a decis ca fostul ministru al dezvoltării să mai rămână după gratii încă 30 de zile

Udrea_catuse_SZ 3

O serie de probe noi prezentate de DNA împotriva Elenei Udrea, dar și faptul că modul de a acţiona al acesteia “denotă un grad foarte mare de indiferenţă şi o totală lipsă de respect faţă de normele legale” reprezintă principalele motive pentru care judecătorul de drepturi și libertăți Iulian Dragomir, de la Curtea Supremă a decis că aceasta trebuie să mai rămână după gratii încă 30 de zile.

10.000 de euro pe lună pentru postaci

Astfel, magistratul a reținut că, din probele nou administrate de procurori, au fost obţinute date care nu erau cunoscute la momentul emiterii primului mandat de arestare pe numele Elenei Udrea.

A rezultat că inculpaţii Breazu Tudor Liberiu şi inculpata Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a PDL şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia.

În acest sens, inculpaţii ultimii menţionaţi achitau lunar suma de 3.000 de euro martorului Călugăru Gheorghe Cristian, care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci”, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la Călugăru Cristian mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate şi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită. „Postacii” erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de martorul Călugăru Cristian.

Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la Călugăru Cristian.

Înalta Curte de Casație și Justiție
încheiere de ședință

Mai mult, interogată de instanță, Udrea a recunoscut că nu toate fondurile erau înregistrate în contabilitatea partidului, așa cum cere legea.

Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna Topoliceanu Ana Maria?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit Topoliceanu Ana Maria, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de Topoliceanu Ana Maria. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de Topoliceanu Ana Maria, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila Naidin. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare:  Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.

Mai mult, potrivit magistratului, din probele nou administrate a rezultat că, la aproximativ două luni după ce Elena Udrea ar fi primit mita de 900.000 de euro, în contabilitatea PDL s-au înregistrat “5 donaţii în numerar în valoare totală de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a 5 chitanţe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi”.

În condiţiile în care suma a fost folosită integral pentru plata unor servicii de publicitate contractate de Udrea Elena Gabriela, cu privire la care aceasta a avut mai multe discuţii cu martorul Felix Tătaru, există indicii că banii provin din infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpatei. Cu privire la prezenţa inculpatei Udrea Elena Gabriela în sediul ministerului la data de 06.10.2011, din relaţiile comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale rezultă că nu există o condică sau o altă evidenţă privind prezenţa demnitarilor. Inculpata a semnat acte şi a participat la activităţi oficiale în zile de 5 şi 7.10.2011, iar la data de 08.10.2011 s-a aflat într-o delegaţie în străinătate.

Înalta Curte de Casație și Justiție
încheiere de ședință

“Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu privind atribuirea contractului de lucrări în staţiunea Straja, raportul de constatare tehnico – ştiinţifică întocmit de către specialistul economico-financiar din cadrul DNA a demonstrat că în cauză nu erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea directă a lucrărilor, a prezentat mecanismul prin care a fost prejudiciat bugetul Municipiului Lupeni, prin interpunerea unui intermediar şi supraevaluarea bunurilor achiziţionate, şi a indicat cuantumul pagubei produse, respectiv suma de 4.237.719,60 RON”, mai subliniază judecătorul.

Stabilirea situaţiei de fapt cu privire la infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost determinată prin analiza coroborată a probatoriului administrat până în acest moment de către procuror, având în vedere că declaraţiile conţin inadvertenţe explicabile prin intervalul de timp trecut de la data faptelor şi prin efortul fiecărui inculpat de a minimaliza contribuţia proprie sau prin încerca de a proteja un alt participant.

În consecinţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are în vedere că pentru situaţia de fapt au fost reţinute acele împrejurări care se regăsesc în declaraţiile mai multor persoane şi care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar ori cu înregistrarea video, fiind înlăturate afirmaţiile contrazise de toate celelalte mijloace de probă ori în mod vădit neplauzibile.

Astfel, declaraţiile inculpaţilor Lungu Ştefan şi inculpatei Topoliceanu Ana Maria cu privire la participarea inculpatei Udrea Elena Gabriela se completează şi se susţin din perspectiva elementelor esenţiale ale cauzei. Aceste declaraţii se coroborează cu declaraţia martorului Pătrăşcoiu Irina şi cu înscrisurile referitoare la modul de organizare a Companiei Naţionale de Investiţii, din care rezultă că singura persoană care putea garanta finanţarea unor lucrări era ministrul.

Or, sinceritatea celor doi inculpaţi rezultă şi din analiza momentului în care au recunoscut săvârşirea faptelor.

Astfel, inculpata Topoliceanu Ana Maria a denunţat faptele descrise la un moment la care nu avea nicio calitate procesuală, iar inculpatul Lungu Ştefan a recunoscut săvârşirea acestor fapte într-un moment în care era acuzat de comiterea unei alte infracţiuni de corupţie şi nu avea calitatea de suspect cu privire la sumele primite de la Consmin S.A. În aceste condiţii, este evident că niciunul din inculpaţi nu ar fi inventat o faptă nereală care să le agraveze situaţia în mod nejustificat, astfel încât afirmaţiile lor trebuie să fie avute în vedere cu precădere la stabilirea situaţiei de fapt.

De altfel, este decisiv că la termenul din data de 23 martie 2015, inculpaţii Nastasia Gheorghe şi Lungu Ştefan au menţionat că îşi menţin toate declaraţiile date anterior, primul indicând cu fermitate că a dat o geantă conţinând suma de 900 000 Euro  inculpatei Udrea Elena Gabriela.

Inculpata Udrea Elena Gabriela nu oferă nicio explicaţie care să combată faptul că atât prietena sa, respectiv inculpata Topoliceanu Ana Maria, cât şi inculpaţii Nastasia Gheorghe şi Lungu Ştefan o incriminează.

Înalta Curte de Casație și Justiție
încheiere de ședință

R.D.

NICIUN COMENTARIU