vineri, 25 septembrie 2020 - 17:26

Ce priorități le-a trasat Meleșcanu diplomaților români pentru anul următor

DNA se dotează cu tehnică de interceptare și cu 140 de noi angajați

Direcția Națională Anticorupție vrea să angajeze, în stare de alertă, 140 de ofițeri de poliție și personal tehnic de specialitate și să se doteze...

Fostul șef al Anticorupției din MAI, și șef al IGPR, Cătălin Ioniță, a ieșit la pensie la 44 de ani

Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de încetare a raporturilor de serviciu ale fostului șef DGA, chestor principal de poliție Cătălin Ioniţă. El a...

Digitalizare la Cadastru: Ce servicii vom putea achita cu cardul, ca pe orice site de comerț electronic

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) introduce de luni, 28 septembrie, sistemul de semnare a documentelor în browser, precum și plata anumitor...

Hidroelectrica a câștigat procesul cu ANRE la Curtea Europeană de Justiție și va avea voie să exporte liber energie

Curtea Europeană de Justiție a dat câștig de cauză Hidroelectrica, pe 17 septembrie, în procesul cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, având...
Pregătirea Marelui Centenar, preşedinţia Consiliului UE în 2019, candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU, cu alegeri în 2019, și candidatura la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt prioritățile mandatelor diplomaților români, a afirmat marți Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației, care are loc la București.
Meleșcanu a atras atenția asupra mediului internațional în schimbare, cu provocări mari precum Brexit, tendințele protecționiste sau încălcări ale dreptului internațional. 
 
Principalele elemente ale discursului lui Meleșcanu:
 
  • Ritmul schimbărilor pare mai alert ca oricând, benefice sau nu, în cea mai mare măsură inevitabile. Ceea ce putem noi face este să înțelegem cât mai bine evoluțiile, să le modelăm pragmatic prin gestionarea implicațiilor și să ne adaptăm în consecință. 
  • Anul acesta vă propun câteva accente speciale: pregătirea Marelui Centenar, Preşedinţia noastră a Consiliului UE în 2019, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU – cu alegeri în 2019 și candidatura noastră la OCDE. Acestea sunt jaloanele esenţiale ale mandatului dumneavoastră.
  • Avem nevoie de o mai bună conectare a diplomaţilor noştri cu cele mai inovatoare şi recente proiecte ale României. Este mesajul nostru despre atu-urile României creative, ştiinţifice, dinamice, pe care aveţi datoria să o promovaţi în exterior prin proiecte clare de cooperare externă.
  • Viitorul Europei se modelează într-o măsură decisivă până la finalul anului 2017. Vocea noastră, argumentele noastre, trebuie reiterate și auzite în plan european și bilateral. Avem o imagine pro-europeană pe care trebuie să o folosim în continuare.
  • Agenda națională în domeniu (…) rămâne axată pe teme de importanţă directă pentru cetăţeni: drepturile lor în calitate de cetățeni UE, inclusiv în contextul BREXIT; aderarea la spaţiul Schengen; securitatea europeană, inclusiv a frontierei externe; politica de coeziune şi politica agricolă comună, mai ales pe fondul dezbaterilor legate de viitorul UE şi al bugetului european; aprofundarea Pieţei Unice; finalizarea MCV; gestionarea migraţiei; combaterea schimbărilor climatice; pilonul social european. 
  • Pregătirea și exercitarea Președinției Consiliului UE în semestrul I/2019 este în fruntea listei de priorități, fiind o oportunitate istorică pentru politica noastră externă, pentru noi ca ţară și ca societate. Este o responsabilitate de o complexitate fără precedent. (…) Tuturor misiunilor diplomatice le revine un rol aparte: trebuie să vă angajați de pe acum în planificarea acestui mandat, construind premisele cele mai favorabile pentru exercitarea cu succes a Preşedinției în țările în care vă desfășurați activitatea în plan local.
  • Ne vom concentra prioritar pe necesitatea implementării depline a măsurilor de consolidare a apărării și descurajării pe flancul estic. Avem o miză certă în asigurarea coerenței între zona de nord și cea de sud a flancului estic. 
  • Aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA este parte integrantă a mizei de securitate. (…) Organizarea de către Departamentul Comerțului din SUA, la București, în octombrie, a Forumului de afaceri Trade Winds Southeast Europe, ca misiune economică regională, este un semnal că putem înregistra progrese concrete și pe componenta economică. Participarea unui număr de aproximativ 200 de companii americane ne creează o șansă pe care trebuie să o valorificăm.
  • În vecinătate, miza prioritară rămâne Republica Moldova și sprijinirea ei pentru un viitor european. În actualul context geopolitic și de securitate, menținerea stabilității și a parcursului european al Republicii Moldova, consolidarea statului de drept și a democrației, continuarea modernizării în beneficiul cetățenilor sunt obiective care stau la baza cooperării bilaterale.
  • Între vecinii noștri, abordarea relației cu Ungaria trebuie să pornească de la repere principiale similare (…). Avem un prezent și un viitor european comun, fundamental pentru țările și pentru cetățenii noștri. Avem un patrimoniu cultural comun, rezultat al unor procese istorice, multe din ele sistemice, nu exclusiv bilaterale. Avem minorități ca potențialități pentru mai buna înțelegere reciprocă. Am pledat la Budapesta și profit de reuniunea noastră, care va fi onorată de prezența omologului ungar, pentru a susține relansarea parteneriatului nostru bilateral, pe fundamentele principiilor consacrate prin Tratatul de Bază din 1996: respect reciproc, cooperare pe multiple planuri, bună vecinătate.
  • Ne propunem să dezvoltăm relațiile în plan european pe trei dimensiuni fundamentale: 1. Cooperare mai strânsă și structurată cu statele vecine, între care Bulgaria ocupă un loc special; 2. Consolidarea relațiilor cu statele partenere strategice sau partenere speciale, inclusiv în planul dezvoltării noastre economice. Un loc special revine dialogului foarte bun, la nivel de președinte, premier și ministru de externe, pe care l-am avut în acest an cu Franța și Germania. Relația cu Marea Britanie trebuie abordată cu o atenție specială, atât în cadrul negocierilor UE 27 privind BREXIT, cât și al aranjamentelor ulterioare, din perspectiva intereselor externe și de securitate care ne apropie pe mai departe. Doresc să menținem ritmul alert al parteneriatului cu Polonia, să consolidăm parteneriatele cu Spania și Italia. 3. Aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre UE, cu statele candidate și partenere UE, este a treia axă bilateral-europeană, având în vedere obiectivul unui mandat de succes la Președinția Consiliului UE în 2019 și al unei tranziții propice ante- și post-Președinție. Trebuie să intensificăm cooperarea, pe agenda europeană și nu numai, cu Slovacia şi Cehia, cu BENELUX, statele baltice, Austria, ca deținătoare a Președinției semestriale anterioare, Finlanda și Croația, ca state partenere României în trio-ul de președinții.
  • În programul Președinției noastre, un loc special va reveni Balcanilor, al căror viitor este o miză strategică. În ultimul an, MAE a contribuit activ la evoluţiile pozitive înregistrate recent în acest areal. Amintesc: finalizarea procesului de aderare la NATO şi avansarea semnificativă a negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE; sprijinul acordat Serbiei în plan european; susținerea Albaniei în reformele pentru deschiderea negocierilor de aderare; depunerea candidaturii la UE de către Bosnia și Herțegovina.
  • Parteneriatul cu Turcia are o importanţă aparte. Stabilitatea, securitatea şi perspectivele de dezvoltare economică ale Turciei sunt de interes direct pentru noi. Pledăm pentru un dialog susţinut bilateral şi în plan european.
  • Răspunsul României ulterior anexării ilegale a Crimeei, având în vedere conflictul din estul Ucrainei şi dificultățile cu care se confruntă aceasta în plan intern, ne-au profilat ca vector de sprijin politico-diplomatic pentru Ucraina, o evoluție îmbucurătoare. Vom continua să fim un furnizor de asistenţă şi expertiză în procesul de reforme al Ucrainei.
  • Avem nevoie, pentru propria stabilitate, de vecini cu instituţii consolidate, reziliente, cu perspective securitare şi de dezvoltare sigure, decise suveran. Aceste țeluri ne ghidează și în relația cu Georgia, cu statele din Caucazul de Sud și cele din Asia Centrală – pe care am vizitat-o recent.
  • Relațiile cu Federația Rusă vor continua pe baza abordării descurajare și dialog, în coordonare cu partenerii noștri euro-atlantici. România dorește bune relații cu Rusia, cudouă premise esențiale: respect reciproc și respectarea dreptului internațional. Câtă vreme dreptul internațional este încălcat prin acțiunile Rusiei, vom sprijini pe mai departe politica de sancțiuni a UE.
  • Tabloul economiei globale oferă perspective complexe: tendințe post-criză destul de favorabile, dar și tendinţe de repliere protecționistă a unor actori economici majori. Din postura de membru UE şi susţinător al beneficiilor unei economii deschise, este timpul ca România să-şi asume un rol mai vizibil în conturarea politicilor economice ale Uniunii și să-şi valorifice activ potențialul economic actual, inclusiv printr-o bună corelare a obiectivelor naţionale cu documentele strategice sectoriale și globale convenite la nivel comunitar.
  • Trebuie agreat la nivel național – instituții publice, mediul privat – că includerea României pe harta proiectelor de conectivitate Est-Vest sau Nord-Sud este prioritate națională, pentru care trebuie alocate resursele necesare.
  • În 2018, România va găzdui Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, care urmărește stimularea potențialului economic și de interconectare al statelor din arcul baltico-adriatic-pontic, în beneficiul țărilor participante și al creșterii convergenței economice a UE.
  • Proiectele de interconectare la care România este parte în acest moment (cu Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, în perspectivă și cu Serbia), ca și participarea la Coridorul Vertical, inclusiv componenta principală BRUA, evidenţiază potenţialul benefic al stabilirii unui spaţiu de acţiune comun.
  • Creșterea economică sustenabilă a României trebuie sprijinită prin reorientări şi diversificări spre regiuni geografice emergente, spre recucerirea unor pieţe cu potenţial de creştere sau cu nişe sectoriale de oportunitate. Eforturile de diversificare geografică au produs până în prezent doar rezultate parțiale. Vă îndemn să acționați în această direcție, pe relaţii precum China (mai ales prin inițiativa Noilor Drumuri ale Mătăsii), Japonia, Republica Coreea, India, ASEAN, Asia Centrală şi Africa.

T.S.

 

Atac informatic la un centru de testare: Pacienții primesc SMS-uri false că sunt pozitivi

Baza de date a Centrului Caraiman din București a fost spartă, astfel că persoanele care și-au dat numărul de telefon pentru testarea COVID-19 au...

În loc să stea acasă, alegătorii cu simptome respiratorii evidente pot veni în secțiile de votare. Cum se va desfășura accesul

Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de...

Ion Cristoiu: Klaus Iohannis a ales să se bage în rahat pentru Candidatul Meu, Nicușor Dan

Publicistul și jurnalistul Ion Cristoiu susține, pe blogul său, cristoiublog.ro, că, prin întâlnirea de joi, de la Palatul Cotroceni cu Nicuşor Dan, preşedintele Klaus...

Alegeri locale 2020: Aproape jumătate dintre președinții secțiilor de votare din Dolj s-au retras

Sute de preşedinţi şi locţiitori din secţiile de votare din țară s-au retras, de teama COVID-19, deși un preşedinte de secţie primeşte 250 de...

CNSAS: Traian Băsescu și alți 7 candidați au fost colaboratori ai fostei Securități

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a verificat candidații la alegerile locale care vor avea loc duminică. Opt dintre candidații la alegeri au fost...