duminică, 17 ianuarie 2021 - 15:46

Ce făcea Kovesi în timp ce Dragnea era la DNA

Cât timp vor avea imunitate bolnavii de COVID. Cei cu anticorpi pot avea încă virusul și îl pot transmite (Studiu)

Cercetări preliminare făcute de oameni de știință de la Institutul de Sănătate Publică din Anglia arată că reinfectările celor care au trecut deja prin...

Băncile explică de ce s-a creat registrul electronic pentru ANAF

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a spus, răspunzând unei solicitări ZF, că noul registru electronic prin care ANAF colectează date despre conturile companiilor şi...

Vaccinul nu ne scapă de restricții. Masca va mai fi folosită mult timp

Adrian Streinu Cercel a făcut astăzi doza de rapel a vaccinului anti-covid-19 și a explicat cu această ocazie că, în urma testelor făcute asupra...

Restricții noi în Italia, după creșterea numărului de cazuri COVID

Numărul crescut al cazurilor de infectare cu noul coronavirus le-a determinat pe autoritățile din Italia să înăsprească din nou regulile de combatere a pandemiei,...

Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a participat, marți seara, la o dezbatere pe tema modificării Legilor justiției și a Codului penal în privința infracțiunii de abuz în serviciu, organizată de Grupul de Dialog Social (GDS) și moderată de Andreea Pora. La dezbatere, Kovesi a fost însoțită de procurorul Marius Bulancea (fostul său consilier, acum șeful Secției a II-a din DNA) și de judecătorii Bogdan Mateescu și Andrea Chiș, membri ai CSM. În paralel, în fața sediului DNA s-a creat haos și a fost nevoie de intervenția jandarmilor, în timp ce președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a aflat de la procurorul care instrumentează dosarul “Teldrum” despre sechestrul instituit în cazul său. 

De la dezbaterea organizată de GDS nu au lipsit nici politicieni din Opoziție, reprezentați de președintele PNL, Ludovic Orban –  trimis în judecată de DNA și achitat pe fond -, care a făcut referire la un “atac asupra democrației”, dar și de Raluca Turcan și Cristian Ghinea (deputat USR). 

Politicienii prezenți nu pot încadrați la categoria “invitați” la dezbatare, deoarece – conform anunțului inițial al organizatorilor-  la această întâlnire ar fi trebuit să participe reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți CSM, procurori, judecători, reprezentanţi ai societăţii civile, membri GDS, reprezentanţi mass-media.

De la eveniment nu a lipsit nici Camelia Bogdan, exclusă din magistratură printr-o decizie a CSM, dar care marți s-a prezentat drept “expert privat”. 

“E ciudată această repeziciune cu care se trec Legile justitiei. De ce e o Comisie specială? Nu ia nimeni dreptul Parlamentului să facă legi sau să înfiinţeze comisii, dar niciodată nu a fost o comisie specială. (…)Nu neagă nimeni că sunt probleme care ar trebui îndreptate. Toţi magistraţii au conestat modalitatea modificărilor prin lipsă totală de consultare. Noi aplicăm legea, procurori, judecători, notari, avocaţi. Putem să oferim puncte de vedere la vulnerabilităţi când se modifică pe repede înainte aceste legi”, a spus Kovesi în dezbaterea intitulată “Legile justiției. Statul de drept în pericol”.

“Proiectele, dacă sunt adoptate aşa cum sunt acum încalcă grav independenţa procurorilor. (…)Avem date statistice conform cărora, în 12 ani, au fost condamnaţi 88 de magistraţi. Pentru 88 de persoane trebuie să înfiinţăm o direcţie specială? Mă îndoiesc. Avem 575 de ofiţeri de poliţie condamnați. Ce să facem, dacă avem de 10 ori mai mulţi poliţişti condamnați, facem direcţie pentru investigarea poliţiştilor? (…)Probleme sunt în orice sistem. Cu resursele umane, cu practica judiciară unitară sau nu. Argumentele nu sunt suficiente. Nu sunt studii de impact. (…)Abuzul în serviciu a produs câteva efecte, dar nu au afectat DNA. Aceste efecte vizează întreaga societate. Rechizitoriile întocite de DNA pe abuz în serviciu au însemnat sechestre de 263 de milioane de euro. Anul acesta, după decizia CCR, prejudicii de 180 de milioane de euro – în cele 250 de dosare clasate – nu mai pot fi recuperate. Dacă facem şi un prag minim la abuzul în serviciu ce se mai întâmplă? An de an au fost investigaţi funcţionari pentru modul în care s-au făcut achiziţii. În România se semnează zilnic documente. Când un funcţionar public de la o Primărie cumpără la preţuri de 800% mai mari decât cele reale e o simplă greşeală? (…)E o infracţiune în Codul penal din 1968, dar această discuţie a apărut brusc anul acesta. Peste 50% din dosarele noastre au ca  obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Dacă punem sechestre de peste 260 de milioane de euro să ne imaginăm care e valoarea reală a prejudiciilor”, a mai spus Kovesi.

R.D.

 

Studenții de la medicină din Cluj, interziși în spitale, fără vaccin COVID

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Cluj (UMF Cluj), Anca Buzoianu, a anunțat că studenții care refuză vaccinul nu vor intra în spitale, pentru a...

Testarea COVID în școli, după redeschiderea din 8 februarie

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a explicat cum se va face testarea COVID-19 în școli, în contexrtul în care autoritățile vor...

Vaccinare în stand-by, în Norvegia, din cauza prea multor decese la persoane vârstnice

Norvegia a înregistrat un total de 29 de decese la persoanele de peste 75 de ani care au primit prima doză de vaccin anti-Covid,...

DNA clasează dosarul Chiliman-Moisescu, după ce i-a reținut în 2015

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în...

Gafa Guvernului Cîțu, pe banii românilor

Angajatorii din România sunt bulversați de o gafă a Guvernului Cîțu. Executivul a uitat să precizeze în hotărârea prin care a fost mărit salariul...