joi, 22 octombrie 2020 - 9:46

Ce conține sesizarea transmisă de Guvern Curții Constituționale. Zegrean: “Știam că poartă (Traian Băsescu – n.r.) un tricou albastru”

Conducerea PSD a invalidat lista lui Oprișan. Liderul de la Vrancea: „Ciolacu nu e stăpân”

Consiliul Politic Naţional al PSD a decis, marți, să invalideze lista candidaților PSD Vrancea la alegerile parlamenare, au declarat surse social-democrate pentru ȘTIRIPESURSE.RO. Marian Oprişan...

Județul cel mai afectat de COVID suspendă testările PCR, în plină explozie de infectări

În plină explozie a infectărilor cu noul coronavirus în România, conducerea Direcției de Sănătate Publică Alba a suspendat recoltările pentru testele COVID, de miercuri...

Mutările ofițerilor incomozi continuă în Poliția Română

Revolta polițiștilor cinstiți a atins noi cote, marți, când Șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, numit în funcție în urma unui concurs, a...

Medicii încep să se revolte față de autoritățile incompetente. Protest extrem în Spania, cu medici dezbrăcați

Haosul din sistemul de sănătate și din administrația publică centrală nu este prezent doar în România, ci și în state europene mult mai dezvoltate,...

curtea constitutionala

Guvernul a transmis, marți, Curţii Constituţionale a României (CCR) sesizarea privind implicarea preşedintelui Traian Băsescu în campania electorală. Sesizarea a fost înregistrată tot marți la CCR, după cum a precizat chiar președintele Curții, Augustin Zegrean.

Sesizarea a fost înaintată în baza articolului 146 litera e din Constituţie, care stabileşte că judecătorii CCR soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, şi a atribuţiilor Guvernului stabilite prin legile electorale, precum şi a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Solicit Curţii Constituţionale să analizeze următoarele: să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinte, să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a preşedintelui în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României, ceea ce încalcă dispoziţiile articolului 80 “Rolul preşedintelui” din Constituţie şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice.

Victor Ponta

premier, în solicitarea adresată CCR

Victor Ponta subliniază, în același document, că preşedintele a încălcat Constituţia prin nominalizarea directă a partidului pe care îl va vota şi popularizarea însemnelor acestuia, gesturi condamnate chiar de acesta în 2004, în condiţiile în care există interdicţii care, nerespectate, ar însemna că şi CCR poate face campanie.

Astfel, arată Ponta, preşedintele Traian Băsescu, în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, şi-a manifestat susţinerea pentru un anumit partid politic, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară.

Astfel, potrivit imaginilor postate pe contul personal de Facebook al parlamentarului Elena Udrea, în data de 2 mai 2014, preşedintele României a participat la o discuţie într-un local din staţiunea Neptun cu conducerea Partidului Mişcarea Populară, după care s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu iniţialele PMP, sub sigla acestui partid, un măr cu mesajul “Vote for PMP”.

Victor Ponta

premier, în solicitarea adresată CCR

Premierul mai arată că, în cadrul conferinţei de presă susţinută la Palatul Cotroceni în 4 mai 2014, la orele 15.00, preşedintele României a declarat: “Vă spun din nou. Păcat ca sunt steagurile în spate, că aş fi venit din nou cu acel tricou“, şi că, întrebat de jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă dacă nu consideră ca gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic şi care încalcă prevederile Constituţiei referitoare la rolul preşedintelui României, Traian Băsescu a răspuns: “Voi vota Partidul Mişcarea Populară. M-aţi întrebat. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mişcarea Populară“.

Ponta mai menţionează că, în cadrul emisiunii “Actualitatea românească”, realizator Sorina Matei, difuzată pe postul de televiziune B1 TV, în data de 04.05.2014, orele 21.00, preşedintele României s-a referit la avantajele votării Partidului Mişcarea Populară şi la consecinţele ce decurg în viitor pentru Guvern şi pentru premier dacă Partidul Mişcarea Populară, pentru care Traian Băsescu optează şi căruia îi acordă votul său, va creşte politic.

Victor Ponta precizează că, potrivit art. 80 “Rolul Preşedintelui” din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, scop în care exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, astfel că, prin atitudinea sa referitoare la susţinerea deschisă, publică a unui partid politic în perspectiva alegerilor din anul 2014 din România, preşedintele a încălcat aceste dispoziţii.

De asemenea, consider că a fost încălcat şi spiritul art. 84 “Incompatibilităţi şi imunităţi” din legea fundamentală, potrivit căruia, pe durata mandatului, preşedintele nu poate fi membru al unui partid. Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune, preşedintele României se comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală. O asemenea conduită a şefului statului depăşeşte noţiunea de libertate de exprimare de care se bucură preşedintele României în exercitarea mandatului. În orice împrejurare, luările de cuvânt ale preşedintelui României au o pondere foarte mare şi un impact deosebit asupra cetăţenilor, tocmai prin faptul că persoana care deţine calitatea de şef al statului român îşi păstrează acest statut indiferent de activităţile pe care le desfăşoară pe toată durata mandatului.

Victor Ponta

premier, în solicitarea adresată CCR

Această constatare este, în opinia lui Ponta, întărită în situaţia de faţă de faptul că preşedintele României formulează aceste comentarii chiar în exercitarea atribuţiilor constituţionale, cu prilejul exprimării poziţiei oficiale a statului român referitoare la evenimente internaţionale de o deosebită gravitate pentru România (Conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni din data de 4 mai 2014, referitoare la evenimentele din Ucraina).

Premierul este de părere că îndemnul direct al preşedintelui României cu privire la exercitarea votului în cadrul alegerilor din România din anul 2014 este contrar spiritului Constituţiei şi generează stări conflictuale între autorităţile publice cu privire la exercitarea prevederilor legale referitoare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European şi la alegerile parţiale pentru Parlamentul României – Camera Deputaţilor şi Senat.

Legislaţia naţională cuprinde reglementări detaliate, specifice unui stat de drept referitoare la organizarea şi desfăşurarea acestor alegeri, iar Guvernul României are prevăzute atribuţii numeroase şi detaliate, menite să asigure un vot corect reprezentativ, care să exprime voinţa alegătorilor. Pregătirea alegerilor implică un efort financiar şi logistic deosebit, iar desfăşurarea scrutinului în condiţii de corectitudine şi transparenţă este rezultatul unui efort generalizat la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Partidele şi alianţele politice au create toate condiţiile pentru a-şi face cunoscute platformele şi candidaţii, astfel încât cetăţenii să poată vota în cunoştinţă de cauză, iar cei aleşi să fie cu adevărat reprezentativi atât pe plan intern, -cât şi pe plan internaţional. Prin raportare la aceste prevederi legale care s-au concretizat în perioada de după 1989, în alegeri corecte, recunoscute ca atare pe plan extern, conduita preşedintelui României de a indica expres şi repetat cu ce partid votează duce în derizoriu atât prevederile legale invocate, cât şi votul efectiv al cetăţenilor.

Victor Ponta

premier, în solicitarea adresată CCR

Victor Ponta apreciază că a influenţa într-o manieră atât de făţişă electoratul cu privire la votul ce urmează a fi exprimat goleşte practic de conţinut atât normele constituţionale citate, cât şi prevederile următoarelor acte normative: Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr.35/2008 pentiii alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.

În opinia premierului, conflictul juridic de natură constituţională sesizat se referă la actele şi acţiunile concrete ale preşedintelui României prin care afectează atribuţiile şi competenţele Guvernului în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Fără îndoială, preşedintele României are dreptul la opinii politice, după cum a statuat în repetate rânduri Curtea Constituţională şi s-a argumentat în doctrina de specialitate. Există, însă, o mare diferenţă între judecăţi de valoare sau afirmaţii ale preşedintelui României privind modul cum acţionează sau ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică, pe de o parte, şi abordări partinice făţişe, specifice unui agent electoral, care vin în contradicţie cu rolul preşedintelui României de reprezentant al statului român, de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Victor Ponta

premier, în solicitarea adresată CCR

Victor Ponta face trimitere şi la lucrarea “Geneza Constituţiei României 1991, Lucrările Adunării Constituante” din 1998, unde autorul, F. Vasilescu, arată că: “Preşedintele personifică statul român şi este simbolul naţiunii în întregul ei, prin faptul alegerii lui directe de către popor (…) El asigură, prin exerciţiul atribuţiilor ce-i revin, echilibrul şi bunul mers al activităţii desfăşurare de autorităţile publice, în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, în vederea aplicării principiilor democratice şi respectării libertăţii umane, pentru a nu se aduce nicio atingere drepturilor şi libertăţilor pentru care oamenii au luptat de-a lungul istoriei“.

Ponta semnalează şi ca fiind foarte important de menţionat faptul că, în 2004, actualul şef al statului caracteriza ca fiind “o politică de sfidare a Constituţiei” orice demers al preşedintelui României de a participa la activităţile electorale ale unuia sau altuia dintre partidele politice.

În plus, Victor Ponta aminteşte că legislaţia în vigoare cuprinde reglementări speciale cu privire la apartenenţa la un partid politic şi la participarea la desfăşurarea campaniei electorale pentru categorii profesionale care exercită prerogative de putere publică, precum Legea 47/1992 privind funcţionarea Curţii Constituţionale, conform căreia judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi demnităţii funcţiilor, ceea ce implică şi interdicţia pentru judecătorii Curţii Constituţionale de a desfăşura activităţi specifice campaniei electorale.

În caz contrar, arată Ponta, ar însemna ca judecătorii Curţii Constituţionale, care au drept de vot, se pot implica în campania electorală desfăşurată de un partid sau de o formaţiune politică.

Premierul mai aminteşte că astfel de interdicţii sunt aplicate şi în cazul magistraţilor, militarilor, poliţiştilor, diplomaţilor, funcţionarilor publici.

În contextul înregistrării acestei sesizări la CCR, președintele Curții, Augustin Zegrean, a avut doar răspunsuri ironice la întrebările jurnaliștilor.

Astfel, după ce a precizat că nu știe când va fi luată în discuție de către CCR sesizarea Guvernului, dar că acest lucru nu se poate întâmpla mai devreme de 20 de zile, Zegrean a susținut că nu a ascultat declarațiile președintelui Traian Băsescu legat de campania electorală și de susținerea acordată PMP și că știa doar că Traian Băsescu poartă un tricou albastru (cu fereire la tricoul cu care se afișa Traian Băsescu în vara lui 2012, în perioada în care a fost suspendat din funcție – n.r.).

Nu l-am văzut (pe Traian Băsescu – n.r.) nici purtând tricou, nici nepurtând. Știam că poartă un tricou albastru. Ce vreţi să aflaţi? Că a greşit sau nu? Nu vă pot spune. (…)E o decizie a Curţii din 2007. S-a spus ce poate şi cât poate să facă preşedintele-jucător, expresia aceasta s-a folosit…În decizia de care vă vorbeam s-a spus că președintele Nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice.

Augustin Zegrean

președinte CCR

Și unde mai e preşedintele tuturor românilor?”, a venit întrebarea. “La Cotroceni!“, a continuat ironic Augustin Zegrean.

R.D.

Actorul Florin Zamfirescu: Suntem conduși de niște tiriplici infantili, care ne țin la pușcărie, dar nu amână alegerile

Actorul Florin Zamfirescu este nemulţumit de măsurile luate de autorităţi pentru limitarea răspândirii cazurilor de coronavirus şi declară că actualii conducători sunt nişte copii...

Conflict deschis între USR și PNL pe seama alegerii lui Florin Iordache șef al Consiliului Legislativ

Deși au mers umăr la umăr la alegerilor locale, USR și PNL continuă disensiunile, lansând reciproc atacuri dure după alegerea lui Florin Iordache șef...

PSD se detonează. Ciolacu primește primele riposte din teritoriu. Precedentul creat de Oprișan

Este război în interiorul PSD, declanșat după deciziile drastice luate de conducerea partidului, în urma rezultatelor la alegerile locale, față de lideri marcanți din...

Analiză: Impactul economic al Covid-19 ar putea genera 500.000 de şomeri şi 300.000 de firme insolvente

Un impact economic foarte puternic al crizei COVID - 19 ar putea însemna peste 500.000 şomeri şi mai mult de 300.000 de firme în...

Avocatul Poporului, despre cauza blocajului din sănătate: Autoritățile continuă să folosească același algoritm de testare

Avocatul Poporului, Renate Weber, reclamă faptul că, la peste jumătate de an de la debutul pandemiei de COVID-19, autorităţile din România continuă să folosească...