Câte biserici a înălțat Ștefan cel Mare

Material prezentat de Fundația România Autentic

putna 

„Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească această casă în mănăstirea de la Voroneţ, întru numele Sfântului şi Slăvitului şi Marelui Mucenic, purtător de biruinţă, Gheorghe, în anul 6996 (1488), luna 26, în lunea după coborârea Sfântului Duh; şi s-a sfârşit în acelaşi an, luna septembrie 14.” Pisania Mânăstirii Voroneț.

„Doamne Hristoase, primeşte casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul tău, întru slava şi cinstea sfintei şi slăvitei Tale Înălţări de la pământ la cer; şi Tu stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Ioan Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a binevoit a începe şi a zidi casa aceasta întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi fiului lor Bogdan şi celorlalţi copii ai lor; şi a sfârşit-o în anul 7005 (1497); iar al domniei sale anul al 40 şi unulea curgător, luna noiembrie 14.” Pisania Mănăstirii Neamţ.

Pisaniile păstrate din timpul lui Ştefan cel Mare îl atestă drept ctitor al următoarelor biserici (anul din parateze este cel al terminării lucrărilor), după cum scrie stefancelmare.ro: Putna (1469), Milişăuţi-Bădeuţi (1487), Pătrăuţi (1487), Sfântul Ilie (1488), Voroneţ (1488), Vaslui (1490), Iaşi (1492), Hârlău (1492), Borzeşti (1494), Huşi (1495), Dorohoi (1495), Popăuţi (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamţ (1497), Piatra (1498), Volovăţ (1502), Dobrovăţ (1504), Reuseni (1504).

La acestea se adăugă bisericile de la Râmnic şi Scânteia, cu pisanii târzii de la 1704 respectiv 1846, fără indicarea datei construcţiei iniţiale.

În Muntenia a ridicat o biserică la Râmnicu Sărat. La muntele Athos a adus îmbunătățiri mănăstirii Zografos și a făcut danii însemnate, iar în Transilvania este probabil ctitorul mănăstirii de la vad, pe Someș, în apropierea cetății Cicei. Boierii săi i-au urmat exemplul și au ridicat și ei asemenea edificii: hatmanul Şendrea la Dolheşti (1481, Suceava), logofătul Ioan Tăutul la Bălineşti (1494-1499, Suceava) sau Luca Arbore, portarul Sucevei, la Arbore (1503, Suceava).

Olimpia Diaconiuc

NICIUN COMENTARIU