-1.3 C
București
sâmbătă, 29 ianuarie 2022 - 8:48
No menu items!

Cât de mult dăunează Ucraina și Rusia economiei românești. Scenariile guvernatorului Isărescu

spot_img

Isărescu și Voinea au dezbătut, la Vilnius, măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor

Restricțiile sau întreruperile de comerț ar putea afecta exporturile și furnizarea de energie, dar riscurile rămân gestionabile, crede guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Exporturile către Rusia și Ucraina se ridică la numai 4,7% din exporturile totale ale României. O scădere de 10% a valorii exporturilor către Rusia și Ucraina, în lipsa unei compensări a acestora, ar tăia 0,16% din creșterea Produsului Intern Brut (PIB), crede șeful băncii centrale.

În timp ce tot gazul importat vine din Rusia, prin Ucraina, România este capabilă să acopere o medie de aproximativ 80% din consumul intern, din surse proprii. România este pe locul trei în rândul statelor UE cu cea mai mică dependență de importurile de energie. Astfel, importurile de gaze naturale s-au ridicat la numai 15% din consumul total în 2013.

”Chiar și o oprire totală a importurilor de gaze ar putea fi acoperită, fără întreruperi semnificative, cel puțin până în noimebrie-decembrie”, punctează Isărescu într-o prezentare susținută în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB).

Cât privește Rusia, aceasta are o prezență semnificativă (fie în mod direct, fie prin holdinguri amplasate în alte state UE) în sectorul industriei metalurgice (ALRO Stalina și ALOR Oradea), al oțelului (TMK) și al produselor petroliere (Lukoil), însă niciuna dintre companiile rusești nu are importanță sistemică în România.

În privința sectorului financiar, nu există legături directe între sistemul bancar românesc și cele din Ucraina și Rusia, iar expunerea băncilor din România pe entitățile din cele două țări este neglijabilă. Există însă un potențial de contagiune pe filiera creditorului comun, prin expunerea băncilor din Austria și Franța atât pe Rusia, cât și pe Ucraina.

Cu alte cuvinte, dacă o bancă din cele două țări, prezentă și în România, ar avea probleme cu recuperarea banilor împrumutați în cele două state, instituțiile de credit respective ar putea apela la sucursalele din România pentru a-și acoperi ”găurile”. Ceea ce, în mod evident, ar afecta creditarea entităților din România și, posbil, nivelul taxelor și comisioanelor.

Chiar și așa, Isărescu punctează faptul că nivelul confortabil de solvabilitate și rezervele sistemului bancar românesc ar fi capabile să ușureze efectele unei eventuale contagiuni. Până acum, impactul tensiunilor regionale pe piața de capital și pe FOREX a fost unul moderat și de scurtă durată.

60% din exporturile românești spre Rusia constau în mașini și echipamente de transport, iar 17% sunt bunuri și materiale prelucrate, în timp ce 13% sunt produse chimice. Potrivit Eurostat, în rândul statelor din regiune, Lituania are cea mai mare pondere a exporturilor spre Rusia și Ucraina, de aproximativ 23%, fiind urmată de Letonia și Estonia.

Ca pondere în PIB însă, Slovenia este  țara cu cea mai mare valoare a exporturilor către cele două țări aflate în conflict, fiind urmată de Ungaria și Cehia. România și Polonia au cea mai mică pondere în PIB a valorii exporturilor către Rusia și Ucraina din UE.

În privința importurilor, România aduce din Rusia petrol și produse petroliere în proporție de 64%, iar gaze naturale și prelucrate în proporție de 19%.

Cosmina Croitoru