3.4 C
București
marți, 26 octombrie 2021 - 11:16

Candidaţii la șefia Parchetului General, intervievaţi de CSM UPDATE

spot_img

Candidații la șefia Parchetului General, intervievați de CSM

  • UPDATE

Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general al României, a declarat miercuri, la audierea sa de către membrii Secţiei pentru procurori a CSM, că trebuie luată în calcul includerea Ministerului Public în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

“Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislaţie penală când vorbim de punerea în practică a unor creaţii legislative, dar paradoxul face să nu putem să ne promovăm propriile legi, prin intermediul autorităţii legislative indiscutabil, când experienţa practică a procurorilor arată că sunt legi care trebuie modificate, sunt legi care trebuie abrogate, sunt aspecte infracţionale care nu sunt documentate la un moment dat de legislaţia în vigoare”, a spus Codruţ Olaru.

El a precizat că, în opinia sa, Ministerul Public are nevoie de iniţiativă legislativă proprie, adăugând că, în acest context, “poate că trebuie luată în calcul includerea în CSAT”. “Suntem singurul Minister Public care, deşi avem responsabilitate pe tot ce înseamnă poziţii strategice pe zona noastră, nu suntem incluşi în CSAT”, a mai spus Olaru.

  • UPDATE

Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, a declarat că procurorii trebuie controlaţi şi că va face sesizări în cazurile de derapaje ale acestora. El a subliniat însă că nu este de acord cu controlul parlamentar al magistraţilor.

Bogdan Licu şi-a susţinut, miercuri, în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proiectul de management.

Referindu-se la un fragment din proiectul de management al lui Bogdan Licu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, l-a întrebat pe acesta care este diferenţa dintre un manager şi un lider în cazul unui parchet. Licu a răspuns că managerul administrează foarte bine, în timp ce liderul trebuie să ştie să motiveze şi să valorifice oamenii, rezumând printr-un citat: “Managerul se formează, liderul se naşte”. “Ca exemplu concret…n-aş putea să vă dau un exemplu de lider…”, a mai spus Licu râzând, amuzând-o şi pe Hăineală.

Preşedintele CSM l-a mai întrebat pe Licu dacă el consideră că ar fi oportună continuarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, iar acesta a răspuns afirmativ, după ce a remarcat că interviul capătă conotații politice.

  • UPDATE

Tiberiu Niţu, propus procuror general al României, a declarat miercuri că speră să obţină un aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

“A fost foarte bine, aţi văzut şi dumneavoastră”, a spus Tiberiu Niţu la finalul audierii sale de către membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului. Întrebat de jurnaliști ce notă şi-ar da pentru prestaţia de la CSM, Niţu a răspuns că îi lasă pe cei în drept să evalueze. El a apreciat că s-a prezentat mai bine decât la precedenta audiere.

Întrebat despre emoţiile pe care le-a arătat în timpul audierii, Tiberiu Niţu a spus că “orice examen implică şi emoţii”, adăugând că este emoţionat şi în faţa jurnaliştilor. “Avizul Consiliului este foarte important. Deosebit de important este şi faptul că şi Comisia Europeană, şi toţi cei care doresc binele, şi-al ţării, şi-al Ministerului Public, doresc ca această procedură să se finalizeze”, a mai declarat Tiberiu Niţu.

“În domeniul nostru, nimeni nu are pretenţia că le poate şti pe toate, important este să ai dorinţa de a te perfecţiona”, a mai răspuns Niţu, la o altă remarcă privind faptul că a fost luat prin surprindere de unele întrebări ale membrilor Secţiei pentru procurori.

Tiberiu a Niţu a adăugat că priorităţile sale sunt, pe scurt, o bună organizare a parchetelor şi lupta împotriva corupţiei, “cu toate celelalte care decurg”.

La audierea de către membrii Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu a început prin a-şi prezenta, pe scurt, cariera, începută în 1995, iar apoi programul de management. El a precizat că a făcut o evaluare a modului de funcţionare a Ministerului Public, pentru a putea proiecta o evoluţie viitoare, identificând vulnerabilităţi şi propunând soluţii. O primă vulnerabilitate a Ministerului Public ar fi repartizarea neuniformă şi neechilibrată a dosarelor şi un volum extrem de mare de muncă. Potrivit lui Nițu, obiectivul principal, în această problemă, este identificarea unor soluţii pentru ca resursele umane să fie eficient repartizate.

Tot la capitolul vulnerabilităţi, Tiberiu Niţu a încadrat şi echipamentele IT ale Ministrerului Public, precum şi numărul insuficient de grefieri, sub media europeană de 44-45 la suta de mii de locuitori. “Noi avem 41, deci avem o diferenţă cam de cinci puncte în acestă zonă”, a precizat candidatul pentru funcția de procuror general al României.

Tiberiu Niţu a mai menţionat eficacitatea redusă a sistemului, spunând că şi-ar dori să afle cum un procuror din Franţa sau Italia soluţionează 2.000 de dosare pe an. “Cu siguranţă că nu muncesc mai mult decât noi, nu muncesc… că şi noi muncim la fel ca şi ei, poate mai mult”, a spus Niţu, soluţia propusă de el fiind ca dosarele să fie soluţionate în termen de şase luni de la sesizare. Tiberiu Niţu a mai arătat în prezentarea sa că, “dincolo de lupta împotriva corupţiei, care este cel mai important obiectiv”, procurorii trebuie să le transmită cetăţenilor din România că îi preocupă şi problemele lor, “minore pentru noi, majore pentru ei”.

Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a fost prima care i-a adresat întrebări lui Tiberiu Niţu. Ea l-a întrebat care este diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă la nivelul Ministerului Public, întrucât Niţu alternase cei doi termeni în prezenarea proiectului său de management.

Oana Schmidt-Hăineală l-a mai întrebat pe Niţu ce impact are intrarea în vigoare, la începutul acestui an, a legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă asupra restructurării unor unităţi de parchet, acesta răspunzând că nu a făcut “o evaluare personală a implicaţiilor”. “Voi aprofunda problema asta”, a răspuns Niţu.

Hăineală i-a citit un fragment din lege, întrebându-l apoi cum vede reorganizarea activităţii procurorilor din secţiile maritime şi fluviale, când acestea vor transformate în complete specializate.”Procurorii din cadrul secţiilor maritime şi fluviale de la parchetele respective vor continua să-şi desfăşoare activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanţele unde funcţionează…cred că n-am înţeles bine întrebarea sau…”, a răspuns Tiberiu Niţu.

Hăineală l-a mai întrebat ce paşi ar avea el de urmat, ca manager, având nişte dispoziţii normative din care s-ar putea deduce desfiinţarea acestor secţii. “În urma unor analize pe care le vom face împreună şi având în vedere şi regulamentul de ordine interioară şi dispoziţiile legii prin care secţiile parchetelor pot fi desfiinţate, vedem, am spus, împreună, cum vom putea rezolva această problemă, exact cum aţi spus-o şi dumneavoastră”, a răspuns Niţu.

Preşedintele CSM a insistat asupra măsurilor concrete pe cale le-ar lua Niţu în calitate de procuror-şef, în situaţia prezentată. “Bineînţeles, când este vorba de transformare şi de reformă prin efectul legii, ca să spun aşa, personal, sunt adeptul identificării celor mai bune soluţii pentru ca resursele umane – procurorii să fie valorificaţi cât mai bine în zone pe care le stăpânesc cât mai bine”, a răspuns Tiberiu Niţu.

Oana Schmidt-Hăineală l-a mai întrebat pe Niţu ce s-a schimbat în ceea ce priveşte candidatura lui de la audierea sa anterioară, în urma căreia a primit aviz negativ de la CSM. “Eu consider că am îmbunătăţit şi proiectul managerial pe care l-am prezentat şi am dovedit receptivitate la întrebările şi răspunsurile pe care mi le-aţi adresat”, a răspuns Tiberiu Niţu. El a precizat că nu-şi propune să realizeze nimic de unul singur şi că adoptă un “spirit participativ”.

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, nominalizaţi ca adjuncţi ai acestuia, îşi prezintă miercuri proiectele de management şi răspund întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Premierul Victor Ponta i-a propus pe 3 aprilie, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, pe Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general.

Proiectele lor de management au fost în dezbatere publică, iar CSM le-a verificat candidaturile, rezultatele acestui demers fiind analizate marţi.

Tiberiu Niţu, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru se prezintă miercuri la CSM pentru a susţine interviurile în faţa membrilor Secţiei pentru procurori. Fiecare are la dispoziţie 30 de minute pentru susţinerea proiectului de management, iar apoi răspund, timp de 90 de minute, întrebărilor adresate de membrii Secţiei pentru procurori.

Joi, 9 mai, vor susţine interviurile Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Alina Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.

Avizele în cazul celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Tiberiu Niţu este propus pentru a doua oară, la interval de câteva luni, pentru funcţia de procuror general al României. Pe 22 noiembrie anul trecut însă, CSM a avizat negativ numirea sa motivând că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.

CSM i-a mai reproşat lui Niţu faptul că, din proiectul său de management, lipseşte “cu desăvârşire” orice perspectivă asupra “modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.

În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care “să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”.

Andrei Tudor