miercuri, 2 decembrie 2020 - 21:39

Când e cazul să luăm antibiotice?

Intermediarii uriașei afaceri Microsoft cu statul român au scăpat de procesul penal. Spălarea de bani s-a prescris

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, miercuri, încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Claudiu Florică şi a fostului jucător de tenis Dinu...

Enigma dispariției totemului din deșertul Utah a fost elucidată: patru bărbați l-au demontat și l-au cărat cu o roabă (VIDEO)

Circumstanţele în care un misterios obelisc metalic a apărut în deşertul Utah nu sunt deocamdată clare, însă recenta sa dispariţie pare să fi fost...

ONU recunoaște oficial proprietățile medicinale ale canabisului. OMS va studia efectele terapeutice, dar și controversele dependenței

ONU a recunoscut, miercuri, proprietățile medicinale ale canabisului într-un vot la Viena al Comisiei pentru stupefiante, organul executiv pentru politica de droguri a Națiunilor...

Oficial al Ministerului Sănătății: Vaccinarea generală a românilor, cel mai devreme în primăvara lui 2021

Vaccinarea întregii populaţii împotriva virusului SARS-CoV-2 va începe, cel mai devreme, în primăvara anului 2021, a declarat miercuri secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii,...

 antibiotice

Prescrierea antibioticelor în cazul infecțiilor respiratorii ușoare și durerilor de gât a devenit, cu timpul, o problemă. Astfel, în loc să ajute, aceste preparate devin o amenințare pentru sănătate, anunță Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, scrie e-sanatate.md.

Cercetătorii atenționează că utilizarea inutilă a antibioticelor trebuie oprită, mai ales în cazul pacienților cu bronșită acută sau dureri în gât, scrie foxnews.com. Infecțiile bacteriene sunt cauzate de bacterii, iar infecțiile virale – de viruși. Principala diferență dintre ele este că infecția bacteriană poate fi tratată cu antibiotice, iar cele virale nu.

Recent, un studiu efectuat de către JAMA a demonstrat că medicii prescriu antibiotice la aproape 60 la sută din cazurile de durere în gât, în timp ce doar 10 la sută dintre ei au streptococ (amigdalită), infecție bacteriană care necesită antibiotice. Studiul mai arată că rețetele inutile de antibiotice la adulții ce se plâng de durere în gât costă  SUA un surplus de cheltuieli mai mult de 500 de milioane de dolari între anii1997-2010. Această estimare nu ia în considerare și cheltuielile de luptă cu efectele secundare ale antibioticelor.

Un alt studiu, realizat de CDC a constatat că cel mai frecvent antibiotic prescris este  azitromicina sau Z-Pak- preparat utilizat des în cazul bronșitei. Specialiștii spun că aceasta este o problemă, deoarece bronșita acută, edem (umflătură rezultată din acumularea de lichid seros în țesuturi) și inflamația căilor respiratorii de obicei sunt cauzate de un virus. Autorii studiului susțin că în astfel de cazuri, antibioticele, cum ar fi azitromicina, nu trebuie prescrise, deoarece preparatele nu distrug virușii. Cu toate acestea, medicii prescriu antibiotice aproape la 73 la sută din aceste cazuri.

O explicație a acestui fapt ar putea fi cererea din partea pacientului. Astfel, pacienții merg la medic și cer antibiotice, crezând că acestea le va rezolva problema de sănătate. Totodată, din cauza lipsei de cunoștințe despre rezistența la antibiotice, mulți medici și-au făcut o obișnuință din a prescrie astfel de preparate. Cercetătorii spun că suprasolicitarea este unul dintre motivele pentru care antibioticele sunt din ce în ce mai ineficiente. Astfel, tratarea infecțiilor devine tot mai dificilă. Folosirea exagerată a acestor preparate crește șansele rezistenței la antibiotice. Specialiștii recomandă ca în cazul durerilor în gât să vă adresați medicului dvs pentru un test de streptococ. Dacă acest test va fi negativ, este posibil ca să aveți nevoie de antibiotice.

Deoarece simptomele infecțiilor virale și bacteriene pot fi similare, este necesară monitorizarea mai atentă a fiecărui simptom. Potrivit specialiștilor, infecțiile virale sunt însoțite de febră mică și durere în gât. Infecțiile bacteriene însă sunt însoțite de temperatură înaltă, amigdale umflate și roșii sau pete albe pe partea din spate a gâtului.

În cazul streptococului, nu este de ajuns administrarea antibioticelor.  Specilaiștii spun că cel mai bine este să vă odihniți, să creșteți aportul de lichide, iar coprul va face restul. De asemenea, consumul alimentelor bogate în vitamina C și zinc precum usturoiul și ceapa sunt binevenite.

R.M.

Interpol: Crima organizată deja tranzacționează vaccinuri antiCovid

Organizaţia internaţională Interpol a transmis miercuri un mesaj de avertizare către cele 194 de ţări membre, îndemnate să se pregătească pentru acţiuni ale crimei...

Acuzat de ultraj, fiul unui expert ce lucrează la Guvern a fost angajat, la 20 de ani, consilier la Institutul de Statistică

Pus sub control judiciar după ce a dat cu mașina peste un polițist, în fața Gării de Nord, Bogdan Florin Mardale se dovedește a...

Cuscrul șefului DNA, Crin Bologa, primar PNL, condamnat definitiv la închisoare

Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv, miercuri, 2 decembrie, pe primarul oraşului Şimleul Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, la trei ani de închisoare cu suspendare...

Iohannis anunță că redeschide piețele în ultima zi de campanie electorală

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, în ultimele zile de campanie electorală, că redeschide piețele agroalimentare din România, sub pretextul că numărul de infectări...

Imagini de coșmar într-un spital COVID. Saloane insalubre și cadavre lăsate pe paturi. FOTO

Mizerie de nedescris, oameni dezbrăcați stând pe holuri, resturi de mâncare și cadavre pe paturile din salon sunt imagini surprinse în Staționarul 3 al...