2.8 C
București
duminică, 5 decembrie 2021 - 3:46
No menu items!

Câți deținuți ar urma să fie eliberaţi prin dezincriminarea faptelor pentru care au fost condamnaţi

spot_img

FOTO REPERTORIO DI CARCERI PER VOTO SU INDULTO

Cel puţin 16 deţinuţi condamnaţi definitivi şi cel mult câteva zeci vor fi eliberaţi din penitenciarele româneşti, arată o evaluare preliminară făcută de Ministerul Justiţiei. Acest lucru se va întâmpla pe 3 februarie, prima zi lucrătoare după intrarea în vigoare a noilor legi privind pedepsele.

O cauză pentru numărul redus de „beneficiari” o reprezintă şi cele 435 de modificări aduse Noului Cod Penal prin legea de punere în aplicare a legii organice, motiv pentru care practicienii consultaţi de Sursa Zilei consideră că vor fi invocate frecvent excepţii de neconstituţionalitate. De o lună, comisii speciale alcătuite din magistraţi şi angajaţi din penitenciare şi ai Ministerului de Interne verifică dosarele tuturor condamnaţilor din România, alcătuind fişe privind situaţia fiecăruia în parte. Fişele vor conţine informaţii despre cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse; pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate; cuantumul în care se impune reducerea pedepsei; data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal; orice alte informaţii pe care le consideră relevante.

  • Ce infracţiuni rămân dezincriminate:

– prostituţia
– tulburarea folosinţei locuinţei

  • Ce infracţiuni îmbracă alte forme:

– primirea de foloase necuvenite va fi inclusă în conţinutul infracţiunii de luare de mită
– infracţiunilea de complot, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, se regăsesc în conţinutul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat
– subminarea economiei naţionale, reconvertită în abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, fapte de corupţie

Avocaţii invocă un conflict constituţional

Practicienii consultaţi de Sursa Zilei susţin că specialiştii Ministerului Justiţiei au încălcat grav legea fundamentală, atunci când au introdus modificări esenţiale ale legii organice (Noul Cod Penal), printr-o lege ordinară (legea de aplicare a NCP).

Această lege de aplicare  trebuia să  cuprindă doar dispoziţii privind punerea în aplicare (aşa cum este intitulată) a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, având ca principal obiect punerea de acord a legislaţiei penale existente cu prevederile acestuia, precum şi stabilirea regulilor pentru soluţionarea conflictului de legi rezultând din intrarea în vigoare a Codului Penal. Sunt 90% şanse de admitere în faţa Curţii Constituţionale pentru aceste situaţii în care prin legile de aplicare sunt făcute adăugiri la legi organice

Angelica Enache
avocat

Delapidarea în mediul privat, pedepsită prin legea de aplicare a Noului Cod Penal

Când magnaţii judecaţi pentru delapidare, ca Dinu Patriciu, Corneliu Iacubov, Sorin Ovidiu Vîntu şi chiar Omar Hayssam, aveau motive să se bucure de dezincriminarea unor fapte de care erau acuzaţi, Ministerul Justiţiei a intervenit modificând categoriile de funcţionari cărora li se poate imputa delapidarea.

Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani

Noul Cod Penal
Art 295

Conform art. 308 din NCP, funcţionarii care puteau fi cercetaţi pentru delapidare erau „persoanele care exercită un serviciu de interes public”. Şi art 175 scotea definiţia funcţionarului în mod expres din sfera privată „funcţionar este persoana care exercită, permanent sau temporar, atribuţii care îi permit să ia decizii, să participe la luarea deciziilor (…) în cadrul unei persoane juridice care
desfăsoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat”
.
Prin Legea de aplicare a Codului penal s-a modificat însă Art 308 din Codul penal, astfel că va avea urmatorul cuprins:
(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzator şi faptelor săvârşite de către sau în legatură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o insărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricarei persoane juridice.

Cine câştigă totuşi din Noul Cod Penal

Pentru aproape toate categoriile de infractori există prevederi mai favorabile în  noul Cod Penal referitoare la limitele de  pedepse reduse, amenzi în loc de puşcărie, termene de prescripţie mai scurte în privinţa răspunderii penale

Angelica Enache
avocat

Specialistul în drept penal dă exemplul înşelăciunii, pentru care actualul cod prevede limite de pedeapsă cuprinse între 10 ani şi 20 ani dacă fapta de înşelăciune săvârşită a produs consecinţe deosebit de grave (prejudiciu mai mare de 200.000 lei). Limita maximă de pedeapsa din noul cod penal va fi de 5 ani. Reducerea limitelor de pedeapsă va duce automat şi la reducerea limitelor de prescripţie, ceea ce ar putea în mod evident conduce la clasarea unor dosare privind infracţiuni de înşelăciune din anii 2000, spre exemplu.

Mihaela Chiper