Bomba de la Piatra Neamț, pe locul doi în “topul” celor mai puternice dezamorsate în România

Bomba de la Piatra Neamț, pe locul doi în topul celor mai puternice dezamorsate în România

Bomba de la Piatra Neamț, pe locul doi în topul celor mai puternice dezamorsate în România

Bomba amplasată sub mașina interlopului Bogdan Mararu, din Piatra Neamț, s-ar putea situa pe locul doi în topul celor mai puternice astfel de dispozitive explozive dezamorsate de pirotehnicienii români.

Potrivit primelor informații ale anchetatorilor, cei trei tineri reținuți vineri la Piatra Neamț au folosit aproximativ un kilogram de exploziv plastic C4, echivalentul a 5,5 kilograme de trinitrotoluen. În cazul în care deflagrația ar fi avut loc, efectele acesteia s-ar fi resimțit pe o rază de peste 350 de metri.

Nu este însă cea mai puternică bombă artizanală dezamorsată de specialiștii români. În aprilie 1992, pirotehnicienii Inspectoratului General al Poliției au dezamorsat un dispozitiv exploziv mult mai puternic. Acesta fusese amplasat în portbagajul unui autoturism Citroen parcat pe aleea de acces către restaurantul Pescăruş din Parcul Herăstrău.

“A fost opera unui <<profesionist>> iranian. Peste şase kilograme de exploziv plastic C4 şi peste 2.000 de bile de oţel cu circumferinţa de 11 milimetri. <<Lucrată perfect>>, alimentată de la bateria maşinii şi acţionată cu o telecomandă de la o distanţă de aproximativ 500 de metri”, au explicat surse din poliție pentru Sursa Zilei.

Ţinta principală era atunci un cetăţean irakian, cunoscut drept un apropiat al regimului de la Bagdad, din acea perioadă.

Dispozitive explozive sofisticate au fost descoperite și dezamorsate în România chiar și înainte de 1989.Operațiunile poliției nu au fost însă mediatizate nici atunci, și nici după 1990. Toate atentatele au avut drept scop “reglarea de conturi” și au vizat, în mare parte, fie cetățeni străini, care aveau, într-un fel sau altul, legături cu organizațiile din care făceau parte atentatorii, fie membri ai unor clanuri interlope din România.

Astfel, după operațiunea din 1992, pirotehnicienii au mai avut de-a face cu dispozitive artizanale sofisticate, montate pe mașini, în 1999 și 2000. Ambele tentative de atentat purtau amprenta PKK (Partidul Muncitoresc din Kurdistan), catalogat drept organizație teroristă.

Mai exact, în februarie 1999, un dispozitiv la care s-a folosit tot exploziv plastic a fost amplasat într-o maşină abandonată în benzinăria Istanbul Petrol, de pe şoseaua Bucuresti-Giurgiu. Proprietarul benzinăriei, tot un cetăţean turc, a declarat în fata anchetatorilor că “ar fi avut probleme cu PKK pentru că nu şi-ar fi plătit la timp taxele datorate organizaţiei”.

Pe 8 aprilie 2000, pe “burta” unui autoturism parcat în fața localului “Irish Pub” din Piaţa Universităţii, în plin centrul Capitalei, a fost amplasat un dispozitiv exploziv improvizat într-o ţeavă cu diametrul de aproximativ opt centimetri, pe care “artizanul” o umpluse cu Semtex (exploziv plastic). Bomba a fost plasată chiar sub scaunul şoferului. Ţinta: proprietarul maşinii, un cetăţean turc de origine kurdă, rudă a unuia dintre liderii filialei din România a PKK.

Raluca Dan

NICIUN COMENTARIU