joi, 28 mai 2020 - 10:59

BNR s-a înțeles cu Ponta pe componența Consiliului de Supraveghere Macroprudențială. Finanțele ies din schemă

Cum a schimbat pandemia viața a 60% dintre români

Pandemia de COVID-19 a redus veniturile românilor şi a modificat percepţia acestora asupra riscurilor, schimbând totodată comportamentul de consum, arată datele celui mai recent...

Producătorul celebrului Euthyrox lucrează la un medicament anticoronavirus, care a trecut deja testul de siguranță

Compania farmaceutică Merck, celebrul producător al Euthyrox a iniţiat procedurile de testare a unui tratament anticoronavirus cu o pastilă dezvoltată de savanţi americani care...

Donald Trump amenință rețelele de socializare cu închiderea

Președintele Donald Trump amenință să reglementeze sau să închidă rețelele de socializare, după ce platforma Twitter a semnalat că două postări ale președintelui ar fi...

Copiii din Europa și Asia Centrală, cei mai afectați de sărăcia cauzată de pandemie (Studiu)

Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea expune riscului sărăciei până la 86 de milioane de copii în plus până la sfârşitul anului,...

ponta isarescu

BNR va avea cinci membri în Consiliul general al Comitetului de Supraveghere Macroprudențială în loc de trei, iar Ponta va desemna direct doi reprezentanți, în loc de trei reprezentanți la vârf din Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Modificarea apare într-o nouă variantă a proiectului de act normativ, cea de-a treia, privind înființarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială.

”Organismul decizional al Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general. Acest consiliu este format din 9 membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru”, se arată în cea mai recentă variantă a proiectului de act normativ.

În luna iunie a anului trecut apărea o ordonanță de urgență privind înființarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, condus, printr-un Consiliu general, de Mugur Isărescu și constituit din reprezentanți ai BNR, ASF și Ministerului de Finanțe.

Consiliul este mandatat cu coordonarea supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea acesteia în aplicare, conform avizului acordat de catre Banca Centrală Europeană (BCE) în 3 iunie 2013.

În varianta inițială, guvernatorul BNR era preşedintele Comitetului, precum şi preşedintele Consiliului general, care mai includea doi reprezentanţi ai conducerii executive a BNR – respectiv prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, și economistul-șef al băncii centrale, Valentin Lazea –, preşedintele ASF, Dan Radu Rușanu, şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chițoiu. În total, Consiliul era format din cinci membri.

În 7 octombrie 2013 apărea cea de-a doua variantă a proiectului de act normativ, prin care Consiliului i se sporea numărul de membri cu alți doi reprezentanți din Ministerul Finanțelor Publice, respectiv doi secretari de stat, și cu încă un reprezentant din ASF.

”Organismul decizional al Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general. Acest consiliu este format din 8 membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi economistul şef al băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, trei reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice cu rang de ministru sau secretar de stat”, se arată în varianta refăcută a proiectului de act normativ.

Miercuri a apărut o a treia variantă, în care numărul de membri crește la 9. Principalele modificări vizează eliminarea Ministerului Finanțelor (portofoliu aparținând PNL, conform algoritmului de guvernare) din Consiliul director, întărirea puterii BNR, prin includerea celor doi viceguvernatori – Cristian Popa și Bogdan Olteanu – și implicarea indirectă a premierului Victor Ponta în procesul decizional. Mai exact, acestuia din urmă îi revine sarcina de a desemna doi reprezentanți ai Guvernului într-un Consiliu în care instituția care se ocupă de finanțele României, dar și de politicile macroeconomice, nu mai are nicio prerogativă, respectiv Ministerul Finanțelor Publice.

În nota de fundamentare se arată că, potrivit recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic, responsabilitatea conducerii politicii macroprudenţiale poate fi încredinţată fie unei singure instituţii, fie unui consiliu format din autorităţile ale căror acţiuni au un impact semnificativ asupra stabilităţii financiare la nivel naţional.

Paradoxal, în nota de fundamentare se păstrează argumentul potrivit căruia MFP are rol în menținerea unui mediu macroeconomic stabil, deși MFP nu va mai face parte din Consiliul director decât dacă premierul decide să numească unul sau doi membri din această instituție.

”Astfel, având în vedere funcţia de autoritate naţională de supraveghere financiară deţinută de Banca Naţională a României şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum şi rolul Ministerului Finanţelor Publice în menţinerea unui mediu macroeconomic stabil, cu efecte pozitive asupra stabilităţii financiare, prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă prevede înfiinţarea unui Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, ce reuneşte în componenţa sa aceste autorităţi”, se precizează în nota de fundamentare.

Comitetul, fără personalitate juridică, va avea rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional. În prezent, la nivel naţional, politica macroprudenţială, respectiv responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nu este reglementată, în mod explicit, în legislaţia internă.

În practica uzuală, în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, sarcina asigurării stabilităţii financiare este împărţită între ministerul de finanţe, banca centrală şi autoritatea/autorităţile de supraveghere financiară.

Adoptarea acestui proiect de act normativ trebuia făcută în regim de urgenţă, pentru a respecta Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3), potrivit căreia statele membre trebuie să desemneze, să stabilească prerogativele şi să asigure cadrul legal necesar pentru organizarea și funcţionarea unei autorităţi naţionale căreia îi sunt încredinţate atribuţii în domeniul politicii macroprudenţiale.

Cosmina Croitoru

Operațiune oficială SUA, în Columbia. Are ca țintă guvernul Maduro

SUA au trimis în Columbia o unitate a forţelor speciale de luptă împotriva traficului de droguri, operaţiune ce vizează guvernul lui Nicolas Maduro în...

Avocatul Poporului contestă CARANTINA prin ordinul de ministru

Avocatul Poporului a transmis o nouă sesizare Curții Constituționale, de această dată pentru modul în care guvernul a ales să reglementeze carantina. Avocatul Poporului...

Lege: Mai multe categorii de angajați din mediul sanitar și asistență socială primesc stimulent COVID-19

Camera Deputaţilor a modificat, miercuri, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2020, stabilind extinderea categoriilor de persoane care vor beneficia de acordarea stimulentului de risc...

Efectele pandemiei: UE introduce conceptul de „identitate electronică publică”

Comisia Europeană a propus miercuri creșterea gradului de digitalizare în UE și, printre instrumentele avansate, a introdus ideea unui ”e-ID”, adică o identitate electronică publică pentru fiecare...

După ce a picat prin moțiune de cenzură, Orban are patru miniștri „picați” cu moțiuni simple

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului educaţiei şi cercetării, Monica Anisie, cu 172 voturi „pentru” și 92 „împotrivă”. Este al patrulea ministru...