10.5 C
București
marți, 19 octombrie 2021 - 9:25

BNR majorează dobânda cheie la 1,50% pe an. Care vor fi efectele

spot_img

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, în încercarea de a ţine sub control inflaţia, care a crescut peste așteptări. Un efect negativ va fi însă scumpirea creditelor și creșterea dobânzilor pentru creditele în derulare.

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Concluziile BNR:

  • Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50%, de la 1,25%, începând cu data de 6 octombrie 2021; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.
  • Vor fi păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
  • Rata anuală a inflaţiei a urcat în iulie 2021 la 4,95%, de la 3,94% în iunie, iar în august la 5,25%, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi uşor peste nivelul prognozat. Creşterea a fost determinată mai cu seamă de majorarea considerabilă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie şi într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor.
  • Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8%, faţă de 2,5% în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depăşind moderat nivelul său pre-pandemie.
  • Creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB a fost susţinută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporţii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a mărit totuşi sub aşteptări în termeni anuali, şi a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variaţia stocurilor. O contribuţie pozitivă, deşi mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcţiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidenţial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variaţiei investiţiilor nete în utialaje (inclusiv mijloace de transport).
  • Exportul net şi-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei exporturilor de bunuri şi servicii inclusiv pe fondul unui efect de bază a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil faţă de trimestrul I, sub influenţa relativei ameliorări a balanţelor veniturilor, rămânând totuşi superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.
  • Producţia industrială şi comenzile noi în industria prelucrătoare şi-au încetinit puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcţii a suferit un mic declin în termeni anuali. Exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depăşind pe ansamblul primelor şapte luni ale anului cu peste 70% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.
  • Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut în iulie în preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca în luna august şi mai cu seamă în septembrie să cunoască ajustări ascendente, în contextul relativei înăspriri a condiţiilor lichidităţii, dar şi al consolidării aşteptărilor privind creşterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară.
  • Cursul de schimb leu/euro şi-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influenţa unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendinţă moderat ascendentă, inclusiv în condiţiile diferenţialului ratelor dobânzilor şi ale tensionării mediului politic intern.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, până la 12,7%, ca medie a intervalului, de la 9,8% în trimestrul II, în contextul intensificării fără precedent a activităţii de creditare în monedă naţională în luna iulie, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi al dinamizării moderate a creditului în valută. Componenta în lei a continuat astfel să-şi accelereze creşterea, până la 17,4% în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2% în trimestrul II, iar ponderea ei în total s-a mărit în luna august la 71,3%.
  • Actualele evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul şocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaţioniste semnificative.