marți, 1 decembrie 2020 - 19:37

Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia deschid altarele în memoria Brâncovenilor

După ce și-a pus în cap credincioșii care au vrut să participe la pelerinaje, Guvernul se ceartă acum cu Federația Română de Fotbal

Guvernul lui Ludovic Orban a fost criticat, în ultimele zile, de credincioșii care au vrut să participe în număr mare la pelerinajul de Sf....

Ceremonie scurtă la Arcul de Triumf, de Ziua națională a României. Președintele Iohannis a avut o singură grijă – votul din 6 decembrie

Sărbătorile publice au fost anulate anul acesta, de Ziua Națională a României. Nu au mai avut loc petreceri, nu s-au mai împărțit sarmale și...

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

Sâmbătă şi duminică, la împlinirea a 300 de ani, moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni va fi comemorată în prezenţa ierarhilor unor biserici din străinătate, sprijinite de voievodul român

Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia îşi vor deschide altarele bărbaţilor şi femeilor, sâmbătă şi duminică, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni, comemorată în prezenţa ierarhilor unor biserici din străinătate, sprijinite de voievodul român.

Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti este una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti în care se păstrează moaştele Sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost ridicată de Constantin Brancoveanu în anul 1688, iar în locaş se gaseşte tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, pe doamna Marica şi cele şapte fiice.

Biserica “Sfântul Gheorghe” de la Mogoşoaia se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porţii. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi terminată în 1688, cu puţin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăposteşte mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum şi tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu şi pe cei patru fii ai săi.

Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Ansamblul istoric cuprinde, pe lângă palat, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi Biserica Sfântul Gheorghe. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit.

Constantin Brâncoveanu (1654 -1714) a fost domnul Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot al domnului Şerban Cantacuzino, el a moştenit şi a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăţi imobile şi sume de bani depuse în bănci din străinătate. În timpul în care a domnit, Ţara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase şi un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.

La începutul anului 1714, domnitorul Ţării Româneşti se pregătea de nunta fiului său Radu, care trebuia să o ia în căsătorie pe Maria, fiica lui Antioh Cantemir, iar această alianţă matrimonială primise acordul Porţii Otomane. În luna martie, familia domnească a fost greu încercată de moartea domniţei Stanca, fiica cea mare a voievodului. După doar câteva zile, în Săptămâna Luminată, Vodă Brâncoveanu era mazilit.

Marele vizir Ali Paşa l-a trimis în Ţara Românească pe capugiul Mus­ta­fa aga, care îi era prieten domni­to­rului, cu misiunea clară de a-l de­trona şi captura pe Brânco­vea­nu. Mo­men­tul ajungerii la Bucureşti a fost Săptămâna Pa­ti­milor, când dom­nitorul, îndoli­at de pier­de­rea fiicei, va fi fost prins cu slujbele bisericeşti. Chiar dacă ma­rele vizir a pregătit această ma­zi­lire în mare taină, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost totuşi avertizat. Dom­nitorul şi miniştrii săi tocmai fuseseră înştiinţaţi de marele vizir că pot trimite după mi­rea­să la Constantinopol şi pot pre­găti nunta cu aleasă pompă dom­nească. Având asigurată această aparentă linişte din partea turcilor şi ţinând cont de fapt că agenţii săi din capitala Imperiului Otoman nu i-au confirmat ştirea, domnitorul nu i-a dat crezare.

Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu, pentru că au refuzat cu preţul morţii să renunţe la credinţa creştină. Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pentru credinţă, în 1992, sub numele de Sfinţii Mucenici Brâncoveni

Cu ocazia comemorării a 300 de ani de la uciderea domnitorului român şi a familiei sale, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor au hotărât organizarea unor manifestări religioase şi culturale în zilele de 16 şi 17 august.

R.D.

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...

Pacienții COVID din corturile militare intră în iarnă. Primul medic al țării: Altă întrebare

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, cu ocazia vizitării Spitalului Universitar București (fost Municipal), că nu există încă soluții pentru pacienții COVID internați în...

„Icoana” unui candidat PNL, în „procesiune electorală” prin județ. FOTO

Fostul primar din Turceni, Ion Iordache, își promovează imaginea obligându-și stafful de campanie să colinde cu tabloul său pe post de icoană. Este cel mai...

Top autostrăzi octombrie. Cele mai mari progrese ale constructorilor de autostrăzi. FOTO/VIDEO

Constructorii unor loturi din autostrăzile Comarnic – Brașov, Sibiu – Pitești și Sebeș – Turda au avut luna trecută cele mai mari progrese, potrivit...

Tragedia de la Piatra Neamț: Singurul supraviețuitor al incendiului a ieșit de la terapie intensivă

Pacientul adus în stare gravă la unitatea mobilă Leţcani de la Spitalul Judeţean Neamţ în urma incendiului din 14 noiembrie se simte mai bine,...