3.1 C
București
joi, 2 decembrie 2021 - 3:09
No menu items!

Bârfa la locul de muncă subminează autoritatea șefilor

spot_img

În mediul business, ignorarea acestei probleme poate duce la distrugerea echipei

barfa

Antreprenorii ar trebui să trateze bârfa din interiorul companiei ca pe un semnal al reducerii productivității și ca pe o indicație a stării de nemulțumire, neputință și lipsă de colaborare în rândul angajaților, potrivit unei analize publicate de publicația americană Forbes.

”Ca lider, ar trebui să te întrebi dacă tu ești problema și să muncești mult pentru a îmbunătăți situația înainte de a scăpa de sub control, cu efecte în pierderea cliențolor și în scăderea productivității”, se arată în analiza citată.

Bârfa reprezintă actul de a răspândi detalii personale neadevărate despre persoane terțe. Există și o școală de gândire în business care consideră că bârfa la locul de muncă aduce la suprafață informații necesare șefilor, permite consumarea energiilor negative și promovează prietenia în rândul angajaților.

Este esențial însă ca toți antreprenorii și liderii de business să-și țină antenele ridicate pentru a depista creșterea bârfei și să știe să gestioneze problema fără să provoace mai multe bârfe.

În cartea ”The 15 Commitments of Conscious Leadership”, se arată că bârfa este un indicator-cheie al unei culturi organizaționale nesănătoase și este una din cele mai rapide căi de a distruge creativitatea. Motivațiile principale ale bârfei sunt:

  1. Să-i faci pe alții să pară că nu au dreptate. Mulți membri ai echipei se raportează la alții din punct de vedere ierarhic, văzându-l pe celălalt drept superior sau inferior. Bârfa este o cale de a căpăta impresia unei promovări, elimină senzația de inferioritate. Bârfa le permite oamenilor să schimbe realitatea și să le dea impresia că au dreptate.
  2. Validarea unei păreri personale, a unui gând.
  3. Controlul asupra celor care nu sunt sub autoritatea celui care bârfește. Prin bârfă, membrii echipei transmit către alții judecățile lor, manipulând fluxul de informații și încercând să controleze credințele și acțiunile altora. Această atitudine are la bază lipsa unei abilități persuasive reale sau lipsa de încredere în ierarhie sau în procesul de decizie.
  4. Obținerea atenției pentru sine. În lipsa unui element relevant care poate fi împărtășit, membrii echipei ar putea alege să dezvăluie o poveste critică sau intimă despre altcineva. Atenția astfel obținută este însă temporară și amăgitoare.
  5. Abaterea atenției de la alte slăbiciuni. Când cineva se simte vulnerabil, bârfa este o cale foarte bună de a muta centrul atenției către altcineva. De exemplu, membrii echipei pot bârfi despre viața personal a șefului, cu accent pe greșeli, făcând astfel propriile greșeli să pară nesemnificative.
  6. Evitarea unei negocieri față în față sau a unui conflict. Un motiv popular pentru bârfă este îngrijorarea că exprimarea directă a opiniilor sau a preferințelor ar putea supăra pe cineva. Atunci, cei care bârfesc se duc spre cei care nu sunt implicați direct în acel subiect, sperând să transmit mesajul fără să fie nevoie să se confrunte cu cineva.

Bârfa nu funcționează fără un ascultător, deci partea pasivă are un rol la fel de important cu cel care vorbește. Cei care refuză să asculte ucid bârfa.

Singurul mod prin care poate fi eliminată bârfa este să îi aduci la un loc pe bârfitor pe ascultător și pe cel care face obiectul bârfei. De asemenea, aspectele ce țin de business trebuie eliminate din bârfă. Cei care refuză să se supună trebuie eliminați din echipă înainte de a o distruge.