BACALAUREAT 2014. Subiectele la ISTORIE și BAREME

Absolvenţii profilului umanist au susţinut miercuri proba scrisă la Istorie, iar cei de la Real – la Matematică

bacalaureat_2014

Un eseu despre evoluţia internă a statului român şi participarea României la relaţiile internaţionale în secolul al XX-lea, precum şi 13 întrebări din trei fragmente din lucrări istorice au fost subiectele la Istorie de la bacalaureat, profilul umanist.

Candidaţii de la filiera teoretică – profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională – profilurile artistic, sportiv, pedagogic şi teologic au avut de rezolvat joi, la proba scrisă la Istorie de la examenul de bacalaureat, sesiunea august – septembrie, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut şapte cerinţe, legate de un fragment din lucrarea “O istorie a românilor”, de I. Bulei, şi un fragment din “România 1866-1947”, de K. Hitchins. Candidaţii trebuiau să răspunsă la următoarele cerinţe: numirea unei instituţii politice din Bucureşti precizate în al doilea fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din primul text (2 puncte); două state precizate în cele două surse (6 puncte); scrierea literei corespunzătoare sursei care susţine că acţiunile domnitorilor au drept consecinţă schimbarea regimului politic (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din al doilea text (7 puncte); două conflicte din secolul al XV-lea desfăşurate în spaţiul românesc (6 puncte); o asemănare între două acţiuni diplomatice la care participă românii în secolul al XVI-lea (4 puncte).

La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din “Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor, candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe: numirea alianţei din care fac parte Franţa şi Rusia, precizată în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la primul război balcanic (2 puncte); marea alianţă din care face parte România şi menţionarea unui alt stat membru al acesteia la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale politicii externe promovate de România începând cu 1914, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la al doilea război balcanic şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia realizarea României Mari a fost favorizată şi de politica de alianţe dusă de statul român la începutul secolului al XX-lea (4 puncte).

Ultimul subiect a avut ca cerinţă elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre evoluţia internă a statului român şi participarea României la relaţiile internaţionale în secolul al XX-lea.

S.M.

NICIUN COMENTARIU